„Să mulţumim, cu recunoştinţă, pentru binele primit“

În Duminica a XXIX-a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii Antim din Bucureşti, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

La Catedrala patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârşită ieri de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. La finalul Sfintei Liturghii de la Mănăstirea Antim, Preasfinţitul Părinte Ciprian Câmpineanul a tâlcuit pericopa evanghelică de la Luca, în care se vorbeşte despre tămăduirea celor 10 leproşi, arătând că mesajul principal al acestei relatări este recunoştinţa: "Credincioşii sunt îndemnaţi, prin cuvântul Mântuitorului Hristos, să săvârşească fapte bune, să săvârşească binele. Dar mesajul de a face binele îl include şi pe acela de a arăta recunoştinţă pentru binele făcut. Fiecare dintre noi poate face binele şi poate primi binele din partea celuilalt. Cel care săvârşeşte binele să nu-şi pună nădejdea în a primi recunoştinţă, că atunci, cum a spus Mântuitorul Hristos, ar fi ca o plată". Preasfinţia Sa a arătat că acest lucru nu înseamnă că cei care primesc binele din partea oamenilor nu trebuie să arate recunoştinţă: "Cu toţii ne străduim să săvârşim binele, dar şi primim, pentru că aşa ne-a creat Dumnezeu, să trăim în comunitate, să avem nevoie unii de alţii, se cuvine să şi mulţumim, cu recunoştinţă, pentru binele pe care l-am primit. Recunoştinţa cea mai mare trebuie s-o avem, în primul rând, faţă de Dumnezeu, Creatorul cerului şi al pământului, Părintele nostru ceresc, din a Cărui bunătate noi existăm". "Să aducem mulţumire lui Dumnezeu pentru toate" După săvârşirea Sfintei Liturghii la Catedrala patriarhală, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a arătat care trebuie să fie atitudinea noastră faţă de oamenii asupra cărora există prejudecăţi, urmând exemplul Mântuitorului: "Evanghelia de astăzi ne învaţă deodată să fim recunoscători, să aducem mulţumire lui Dumnezeu pentru toate bunurile pe care le-am primit de la El, să ne arătăm recunoştinţa şi respectul pentru toţi cei care ne-au ajutat într-un fel sau altul în viaţă, să mulţumim, dacă suntem sporiţi duhovniceşte, şi pentru greutăţile, încercările şi bolile care au scopul întăririi noastre în credinţă, în răbdare şi în nădejde. Şi, de asemenea, ne arată să ne comportăm cu orice om, de orice culoare, de orice credinţă, de orice etnie, ca şi cum ar fi un frate al nostru, pentru că adeseori Mântuitorul Iisus Hristos le-a arătat o atitudine plină de admiraţie, de demnitate şi S-a regăsit în ei. Pentru că orice lucru bun pe care îl facem unui om, indiferent cărui neam îi aparţine şi orice credinţă împărtăşeşte, Cel care primeşte iubirea noastră este Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care ne învaţă că ori de câte ori hrănim pe un flămând, îmbrăcăm pe un om sărac, dăm apă unui om lipsit, cercetăm un om aflat în singurătate, în închisoare sau în spital, pe El Îl îmbrăcăm, Lui Îi oferim apa, pe El Îl cercetăm, pe El Îl primim străin în casa noastră".