Sacoşele de plastic gratuite vor fi interzise în magazinele din România

▲ Decizia aparţine Ministerului Mediului, care, astfel, vrea să reducă poluarea în cazul reciclării pungilor din plastic ▲ Prima ţară care s-a opus pungilor de plastic a fost Irlanda, care a introdus o taxă de 15 eurocenţi pentru fiecare sacoşă cumpărată în magazin ▲ Specialiştii în protecţia mediului au ajuns la concluzia că plasticul, aruncat în natură, începe să se descompună abia după 400 de ani ▲ Statisticile arată că, anual, la nivel mondial sunt folosite între 500 de miliarde şi un trilion de pungi de plastic ▲

România începe să devină mai atentă în cea ce priveşte protecţia mediului şi reciclarea deşeurilor, aliniindu-se la normele ţărilor civilizate. De altfel, toate avertismentele cu privire la reciclare încep să „prindă“ abia acum şi în rândul românilor. Una din deciziile luate de Guvernul român care vine în sprijinul măsurilor de protecţie a mediului este cea cu privire la pungile de plastic primite în magazine. Ministerul Mediului intenţionează să scoată sub orice chip obişnuitele pungi de plastic de pe rafturile magazinelor din ţară, la fel cum a procedat în urmă cu cinci ani şi Irlanda. Ministerul vrea să nu mai primim gratuit pungi, iar dacă vrem să le cumpărăm, s-ar putea ca preţul să fie destul de piperat, astfel încât să nu ne mai convină să dăm bani pe ele. Măsura este în fapt un proiect al Ministerului Mediului care, astfel, vrea să reducă poluarea în cazul reciclării pungilor din plastic. Prima ţară care a scos pungile este Irlanda Prima ţară europeană care a interzis punga de plastic gratuită a fost Irlanda. Din 2002, cine vrea pungă la cumpărături, plăteşte 15 eurocenţi. Până la introducerea acestei măsuri, fiecare irlandez folosea, în medie, 342 de pungi pe an. După interzicerea pungii gratuite, în doar o jumătate de an s-au strâns, cu banii din pungi, 3,5 milioane de euro, care au fost folosiţi pentru proiecte de mediu. În final, măsura a determinat reducerea cu 90% a numărului de pungi de plastic în Irlanda. Dezbateri şi în Statele Unite ale Americii pe aceeaşi temă Şi în Statele Unite au existat dezbateri aprise în legătură cu acest subiect. Astfel s-a ajuns la concluzia că marile magazine trebuie să vină cu mai multe alternative: ori aduc sacoşe biodegradabile pe care să scrie clar „biodegradabil“ sau „reciclabil“, ori aduc pungi din hârtie care să conţină 40% material reciclat. Statele Unite, Australia, Taiwan, Bangladesh şi Uganda au introdus deja taxe speciale, destul de usturătoare, pentru cei care aruncă aiurea pungi de plastic. Specialiştii în protecţia mediului au ajuns la concluzia că plasticul, aruncat în natură, începe să se descompună abia după 400 de ani. China a interzis sacoşele subţiri din plastic Şi China a interzis punga gratuită cu mai puţin de 0,025 milimetri grosime, considerând că oricum este mult prea fragilă pentru a putea fi refolosită. Măsura face parte dintr-un amplu program de ocrotire a mediului înconjurător. Populaţia a fost invitată să folosească sacoşe din pânză sau coşuri. Potrivit ziarului „China Daily“, toate magazinele vor înceta să mai distribuie gratuit sacoşele din plastic. În schimb, vor putea să le vândă, dar fără a creşte preţurile produselor comercializate. Mai mult, producerea, vânzarea şi utilizarea pungilor foarte subţiri vor fi interzise. Mulţi spun însă că le va fi greu să renunţe la un obicei intrat în viaţa de zi cu zi, în urmă cu 15 ani. „Poluarea albă“, aluzie la culoarea cel mai des folosită pentru sacoşele de plastic, s-a amplificat în ultimii ani şi a devenit un motiv de îngrijorare, atât pentru autorităţi, cât şi pentru populaţie. Cu atât mai mult cu cât plasticul se degradează foarte greu. Noua legislaţie prevede şi obligaţia companiilor care reciclează deşeuri de a-şi intensifica eforturile pentru a reduce cantităţile de sacoşe din plastic îngropate sau arse. Autorităţile iau în calcul introducerea de taxe suplimentare pentru a descuraja producerea şi vânzarea pungilor nocive pentru mediul înconjurător. Statisticile arată că, anual, la nivel mondial sunt folosite între 500 de miliarde şi un trilion de pungi de plastic, ceea ce face ca unele locuri să arate dezolant.