Sărbătoare pe Taborul Argeşului

Mănăstirea Slănic din judeţul Argeş a fost duminică în sărbătoare, un număr impresionant de credincioşi participând la Sfânta Liturghie săvârşită de Înalt Preasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.

Înalt Preasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a săvârşit Sfânta Liturghie din Duminica a XXIX-a după Rusalii la aşezământul monahal amintit, înconjurat de un impresionant sobor de preoţi şi diaconi, în paraclisul mănăstirii cu hramul "Schimbarea la Faţă". Înalt Preasfinţia Sa a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat importanţa recunoştinţei pe care trebuie să o avem faţă de Dumnezeu, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului. "Se cuvine, iubiţi fraţi şi surori, să avem recunoştinţă faţă de Dumnezeu, mulţumindu-i lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat pentru dragostea pe care ne-o arată în fiecare zi. Toţi am primit de la Dumnezeu forţa, viaţa şi bucuria pentru a exista şi rezista pe acest pământ. De aceea trebuie să ne facem o ordine în gândirea noastră, în etica şi sfinţenia gândirii noastre. Să punem început bun în rostirea noastră, pentru că orice cuvânt al nostru care poartă otravă, otrăveşte în jur, şi orice cuvânt al nostru care poartă bucuria şi mângâierea Duhului Sfânt zideşte şi ne ajută pe noi să ne înţelegem rostul în această viaţă. Să-I mulţumim lui Dumnezeu cu recunoştinţă că ne-a dat sănătate până acum, să-L rugăm pe Dumnezeu să ne dea sănătate în continuare, dar şi minte îndeajuns pentru a proteja şi cruţa acest dar nepreţuit", a arătat în cuvântul de învăţătură Înalt Preasfinţitul Părinte Calinic. Ctitorie voievodală cu rânduială monahală Despre Schitul Slănic tradiţia spune că a fost ctitorit de voievodul Vlad Ţepeş şi că ar fi existat şi pe vremea domnitorilor Neagoe Basarab şi Mihai Viteazul. Prima atestare documentară datează din 16 mai 1679. În anul 1805, din motive necunoscute, schitul se desfiinţează, biserica fiind mutată în jurul anului 1830 într-un sat din Vlaşca, nemairămânând din el decât ruinele şi o cruce de piatră, datată 1788(9), care să vestească peste vremi că aici a existat, cândva, o vatră monahală. Din 1991 se ridică o nouă biserică pe locul celei de la 1930, iar la 1992 Schitul Slănic capătă statut şi titulatură de mănăstire. După o perioadă relativ scurtă de instabilitate, în 1944, este numit ca stareţ al schitului părintele Vitimion Niţoiu, cel care va pune temeliile vieţii monahale la Slănic prin introducerea rânduielii de slujbă zilnică după tipicul mănăstiresc şi a vieţii de obşte după regulamentele monahale. În 1978 se retrage, lăsând conducerea schitului în seama ucenicului său, părintele Teofil Bădoiu, iar în 1990, cunoscându-şi dinainte sfârşitul, trece la cele veşnice. În anul 2010, după moartea părintelui Teofil Bădoiu, este ales stareţ al mănăstirii părintele Clement, venit de la Mănăstirea Aninoasa.