Sărbătoarea Botezului Domnului la Catedrala Patriarhală din București
Praznicul împărătesc al Bobotezei a fost sărbătorit sâmbătă, 6 ianuarie 2024, la Catedrala Patriarhală din București cu slujbe și rugăciuni. Sfințirea cea Mare a apei după rânduiala specială din ziua Bobotezei a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în pridvorul Reședinței Patriarhale, împreună cu patru ierarhi. La final, credincioșii prezenți au fost binecuvântați prin stropire cu apă sfințită și au luat Agheasmă Mare la casele lor în recipiente pregătite din ajun. Acest praznic încheie ciclul sărbătorilor dedicate Nașterii Domnului Iisus Hristos.
Credincioșii ortodocși români participă de Bobotează la slujba Sfințirii Mari a apei, care se săvârșește doar în ajun și în ziua sărbătorii. Slujba se oficiază după tradiție în exterior, în zone unde se află apă curată sau la râuri și izvoare, pentru a se arăta că întreaga natură se sfințește și primește harul Sfântului Duh.
La Catedrala Patriarhală din București, această rânduială specială a început în ajun cu Sfințirea Mare a apei și pregătirea a aproximativ 20.000 de recipiente de 0,5 litri cu Agheasmă Mare și a 10.000 de pachete cu anafură, care au fost împărțite credincioșilor și pelerinilor la „Baldachinul Sfinților” în ziua praznicului încă de la primele ore ale dimineții.
În ziua sărbătorii, Sfânta Liturghie a fost săvârșită în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.
Sfințirea Mare a apei în pridvorul Reședinței Patriarhale
Potrivit rânduielii liturgice, după rugăciunea Amvonului a avut loc procesiunea în afara lăcașului de rugăciune, în pridvorul Reședinței Patriarhale. Acolo, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din Patriarhia Antiohiei; Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a săvârșit slujba Sfințirii Mari a apei.
În cuvântul de învățătură rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că Botezul Mântuitorului Iisus Hristos, urmat imediat de arătarea Sfintei Treimi, este temelia Botezului creștin: „Botezul pocăinței era o pregătire pentru Botezul creștin. Era doar un început, cum spune Sfântul Vasile cel Mare, iar Botezul creștin săvârșit de Biserică la porunca lui Iisus în numele Preasfintei Treimi este desăvârșirea Botezului Sfântului Ioan. Botezul pocăinței este începutul Botezului creștin, însă Botezul lui Ioan nu era botezul deplin, nu era săvârșit în numele Sfintei Treimi și nici nu oferea harul iertării păcatelor, ci doar pregătire pentru Botezul creștin. Evanghelia ne arată că după ce a fost botezat de către Ioan, deodată, în mod surprinzător, s-au deschis cerurile și un glas din cer a spus: «Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit», iar Duhul Sfânt în chip de porumbel a planat deasupra capului lui Iisus pe când El ieșea din apele Iordanului. Despre aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur zice că prin Botezul în Iordan Iisus a împlinit botezul iudaic, dar, prin arătarea Sfintei Treimi după ce El a ieșit din apele Iordanului, Hristos a deschis porțile Botezului săvârșit de Biserică, adică săvârșit după cum Mântuitorul Iisus Hristos a poruncit Apostolilor Săi înainte de înălțarea Sa la cer: «Mergând învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh». Prin aceasta vedem că Mântuitorul Iisus Hristos precizează înainte de înălțarea Sa la cer că toate popoarele care vor crede în El vor fi botezate în numele Preasfintei Treimi. De aceea, Botezul în Iordan este temelia Botezului creștin, care se va săvârși după cum a poruncit Mântuitorul Iisus Hristos”.
„Botezul ne dăruiește începutul unei vieți noi, viața în Hristos”
În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat darurile pe care le primim prin Botez. „Botezul ne dăruiește, așa cum ne învață Sfinții Apostoli și Sfinții Părinți, mai întâi iertarea păcatului strămoșesc al neascultării protopărinților Adam și Eva, din care păcat derivă toate celelalte păcate ale oamenilor. În plus, Botezul ne dăruiește începutul unei vieți noi, viața în Hristos sau în Duhul Sfânt. Această viață nouă este început de viață veșnică. Viața veșnică nu este viața de după moarte, ci comuniunea oamenilor cu Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt și începe odată cu Botezul.
Sfântul Vasile cel Mare spune că nu primim prin Botez doar iertarea păcatelor, ci și harul înfierii, devenind fii ai lui Dumnezeu după har prin Duhul Sfânt. Mai primim încă ceva, și anume arvuna învierii. Aceasta înseamnă învierea sufletului mai întâi din moartea pricinuită de păcat și pregătire pentru învierea cea de obște la sfârșitul veacurilor. Deci, pe lângă iertarea păcatelor, primim în Botez taina înfierii sau harul înfierii. De aceea, cei botezați, prin credința în Hristos și prin lucrarea Sfântului Duh în numele Preasfintei Treimi, sunt fii și fiice după har ai lui Dumnezeu pentru că, atunci când glasul Tatălui din cer a zis: «Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit», nu s-a referit numai la dumnezeirea Fiului, ci și la umanitatea pe care El a luat-o. Prin aceste cuvinte s-a referit și la natura omenească pe care a luat-o Iisus pentru a o ridica, a o sfinți și îndumnezei. Dumnezeu a cuprins în iubirea Sa umanitatea lui Hristos și pe toți oamenii care vor crede în Hristos și vor primi Botezul în numele Sfintei Treimi. De aceea, Botezul este Sfânta Taină temelie a vieții duhovnicești. Fără Botez nu se pot primi celelalte Sfinte Taine în Biserică”, a spus Preafericirea Sa.
De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat care este semnificația acestei slujbe și la ce se folosește Agheasma Mare atât în viața creștinului, cât și în viața liturgică a Bisericii, evidențiind că prin gustarea apei sfințite și stropirea cu ea se obțin trei lucrări mari. „Amintim că această Agheasmă Mare se numește mare fiindcă este săvârșită la o zi mare, numai în această zi a Botezului Domnului. Fie că este săvârșită în ajun pentru sfințirea caselor credincioșilor, fie în ziua Botezului Domnului, este doar o singură dată pe an sfințită. Sfințirea este deosebită, pentru că nu se invocă de trei ori doar pogorârea Duhului Sfânt pentru sfințirea apei, ci de două ori câte trei, adică în două rânduri. Această procedură este numită teologic dubla epicleză, adică este invocată o dată Sfânta Treime, pentru că la Botezul Domnului S-a arătat la Iordan Sfânta Treime și, în al doilea rând, pentru că și la Botezul nostru s-a invocat Sfânta Treime. Aici trebuie să menționăm faptul că această chemare a Duhului Sfânt pentru sfințirea apei este atât pentru oameni, cât și pentru sfințirile care se fac cu această Agheasmă Mare, o mare binecuvântare pentru Biserică. Prin gustarea Aghesmei Mari și stropirea cu ea se obțin trei lucrări mari: prima este sfințitoare, a doua este vindecătoare și a treia este eliberatoare. Prin gustarea acestei ape sfințite astăzi se sfințesc sufletul și trupul: se sfințesc casa, gospodăria și grădina; se sfințesc natura omului și natura înconjurătoare puse sub protecția și binecuvântarea Preasfintei Treimi. Această Agheasmă Mare este vindecătoare de boli sufletești și trupești și vindecătoare de patimi rele. Aceasta înseamnă că atunci când oamenii au patimi grele și nu sunt dezlegați de către duhovnic, nu li se dăruiește împărtășania, dar li se dăruiește ca o mângâiere Agheasma Mare sfințită astăzi. A treia lucrare este cea de eliberare. Agheasma Mare se dă pentru alungarea duhurilor rele și pentru ieșirea din situații dificile. Când se trece prin necazuri și încercări, se folosește Agheasma Mare ca ajutor, întărire în credință și spor în rugăciune. Toate aceste binefaceri ne arată că Agheasma Mare ne întărește în credință, în sănătate și ne aduce multă bucurie”, a precizat Patriarhul României.
La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit instituțiilor care au ajutat la buna desfășurare a evenimentelor prilejuite de praznicul Botezului Domnului: Parohiei Afumați 2, Protoieria Ilfov Nord; Jandarmeriei Române; Poliției Române; Brigăzii Rutiere; Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov; Serviciului de Ambulanță București-Ilfov; Poliției Locale Sector 4; voluntarilor Catedralei Patriarhale și Grupului de voluntari „Tineri în acțiune” al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
După slujba de sfințire și otpustul Sfintei Liturghii, credincioșii prezenți pe Colina Bucuriei au fost binecuvântați, conform tradiției, cu Agheasmă Mare de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ierarhii prezenți și slujitorii catedralei.