Sărbătoarea hramului la Biserica Sfântului Antonie
Biserica Domnească „Sfântul Anton” - Curtea Veche, Paraclis Patriarhal, și-a cinstit ieri, 17 ianuarie, cel de-al doilea ocrotitor spiritual. Sfânta Liturghie de hram a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, înconjurat de un sobor de slujitori. A fost pentru prima oară când credincioșii prezenți la hramul bisericii au putut venera un fragment din cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, depuse spre închinare alături de icoana făcătoare de minuni încă din ajunul sărbătorii.
Numeroși credincioși din București și din jurul Capitalei au venit să aducă prinos de cinstire sfântului care le este grabnic ajutător în încercările vieții. De-a lungul întregii zile, rândul închinătorilor la racla cu moaștele sfântului și la icoana făcătoare de minuni nu a contenit în incinta bisericii voievodale de la Curtea Veche, pe care Sfântul Antonie o ocrotește, alături de Maica Domnului, de aproape două veacuri.
Din soborul de slujitori care s-au rugat alături de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul la Sfânta Liturghie au făcut parte arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale; părintele Florin Busuioc, protoiereu al Protopopiatului Sector 3 Capitală; pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu; părintele Gheorghe Zaharia, parohul Bisericii „Sfântul Anton” – Curtea Veche, Paraclis Patriarhal, și preoții slujitori ai acestui sfânt locaș: pr. Ciprian Apetrei, pr. Florin Scuturoiu și pr. Viorel Barbu.
„Povățuitor al multor părinți care veneau să-i ceară sfatul”
În cuvântul de învățătură rostit după citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul a vorbit despre viața Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, care a avut o chemare dumnezeiască la viață curată, la sfințenie, bunătate, dragoste și îngăduință între oameni, virtuți pe care le-a dobândit printr-o luptă neîncetată și o strădanie necurmată: „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare urmează chipul Mergătorului-înainte al Mântuitorului nostru Iisus Hristos – Sfântul Ioan Botezătorul, pentru că, asemenea acestuia, a dus o viață aspră. S-a separat de lume nu pentru că ar fi detestat lumea, ci ca să se roage pentru lume, să se liniștească de influențele nefaste pe care le poate aduce viața cotidiană asupra unui om care dorește ca în liniște să mediteze, să experimenteze virtuțile”. Pentru nevoințele sale, pentru sfințenia vieții și pentru faptul că alungă răul, este cinstit de comunitatea creștină de pretutindeni, fiind considerat întemeietor al monahismului. „Sfântul Antonie cel Mare, încercându-se în lupta cu ispitele și dobândind harul lui Dumnezeu, a devenit povățuitor al multor părinți care veneau să-i ceară sfatul în încercările și în luptele lor. De aceea avem 170 de capitole rămase de la Sfântul Antonie cel Mare, precum și epistole care ne mărturisesc despre iscusința sa duhovnicească, scrieri rămase până astăzi pilduitoare și cuprinse în Patericul egiptean”, a mai spus Preasfinția Sa. De asemenea, i-a îndemnat pe cei prezenți la asumarea luptei duhovnicești pe care a purtat-o Cuviosul Antonie în viața sa exemplară: „A preferat ca din pustie să trimită tuturor cuvânt de învățătură prin viața și exemplul său, prin privegherile sale. A adormit după mulți ani de nevoință, la 105 ani, în apropierea Mării Roșii, la poalele unui munte unde prin rugăciunile sale a izvorât o sursă de apă care până astăzi răcorește acea pustie arzătoare. Ucenicii săi, în anul morții sale – 356 –, au ridicat o mănăstire care se vede până astăzi. Să purtăm îndemnurile și învățămintele care rezultă din trăirea Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar și din viața acestui mare sfânt rugător, alungător al demonilor, alungător al patimilor, mângâietor al necazurilor și greutăților oamenilor”.
În cadrul Sfintei Liturghii au fost pomeniți ctitorii și binefăcătorii Bisericii Domnești de la Curtea Veche – considerată cea mai veche din Capitală – trecuți la cele veșnice de-a lungul veacurilor. La momentul cuvenit, numeroși credincioși au primit împărtășirea cu Sfintele Taine.
Procesiune în ajun cu icoana și moaștele sfântului
În ajunul sărbătorii hramului a avut loc tradiționala procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie, alături de care a fost purtată, pentru prima dată, și racla cu cinstitele moaște ale cuviosului, aflată în patrimoniul spiritual al Bisericii „Sfântul Anton” – Curtea Veche din vara anului 2017. Cele două odoare de mare preț au fost purtate de clerici de la Biserica Domnească până la locul fostei biserici ce a adăpostit icoana Sfântului Antonie, unde a fost săvârșit Acatistul Sfântului Cuvios Antonie. Cuvântul de învățătură la finalul slujbei Acatistului a fost rostit de părintele Ciprian Florin Apetrei: „Am împlinit această tradiție de a veni pe locul unde în urmă cu 150 de ani se afla Biserica «Sfântul Anton» - Pușcărie, pentru a reface itinerarul icoanei Sfântului Cuvios Antonie cel Mare, cel de-al doilea ocrotitor al bisericii noastre. Dragostea dumneavoastră față de Sfântul Antonie se vede prin evlavia pe care ați arătat-o chiar și pe acest timp dificil, dar bun pentru rugăciune, pentru că ne întărește, iar căldura rugăciunii ne aduce duhul dragostei, al milei, al iubirii de aproapele și al cinstirii lui Dumnezeu cel minunat întru sfinții Săi”. După așezarea icoanei și a raclei cu moaștele Sfântului Antonie în locul special amenajat pentru cinstirea credincioșilor, un sobor de preoți a slujit slujba Vecerniei cu Litie în Biserica „Sfântul Anton” - Curtea Veche. „Este al șaptelea an de când facem această procesiune, iar în această seară bucuria a fost sporită deoarece pentru prima dată am purtat, alături de icoana făcătoare de minuni, racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Antonie cel Mare”, ne-a declarat părintele Gheorghe Zaharia, parohul Bisericii Domnești de la Curtea Veche, Paraclis Patriarhal.
Răspunsurile liturgice la strană au fost oferite, atât în ajun, cât și la slujba Sfintei Liturghii, de arhid. protopsalt Mihail Bucă, împreună cu membri ai Grupului psaltic „Tronos”.