Sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului la Catedrala Patriarhală

Un articol de: Ioan Bușagă - 08 August 2016

Biserica Ortodoxă a sărbătorit sâmbătă, 6 august, Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

În cuvântul de învă­țătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că Evanghelia sărbătorii Schimbării la Față a Domnului are mai multe înțe­lesuri teologice adânci despre taina mântuirii noastre, taina Bisericii și taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni. Prima semnificație duhovnicească a acestui praznic împărătesc constă în arătarea slavei Învierii Domnului Iisus Hristos înainte de pătimirile și moartea pe cruce, pentru a le arăta ucenicilor că Cel care va suferi pe cruce este Domnul slavei şi că El face aceasta din iubire pentru oameni. A doua semnificație a sărbătorii este arătarea slavei Preasfintei Treimi, prin norul luminos care era o mărturie a prezenței Duhului Sfânt și prin glasul Tatălui Ceresc care mărturisea despre Iisus. A treia semnificație duhovnicească a Schimbării la Față a Domnului este arătarea slavei celei de-a doua veniri a Sa la sfârșitul veacurilor, motiv pentru care Biserica a rânduit această sărbătoare în ultima lună a anului bisericesc. A patra semni­ficație duhovnicească este că slava necreată este slava harului Preasfintei Treimi care se împărtășește tuturor celor care vor crede în Hristos.
Evanghelia, ca și textele liturgice ne învață că sărbătoarea aceasta este „o sărbătoare a bucuriei, a luminii, care ne arată viitorul nostru ultim, că omul nu este făcut pentru moarte, pentru mormânt, ci pentru viață veș­nică. Nu este făcut pentru întuneric, ci pentru lumina neapusă din Împărăția cerurilor”, a spus Preafericirea Sa.

Lumina sau slava Taborului, a mai explicat Părintele Patriarh Daniel, este lumina pururea fiitoare veșnică, lumina slavei Preasfintei Treimi care izvorăște din Ființa Preasfintei Treimi. Ființa Sfintei Treimi nu se împărtășește oamenilor, ci harul, numit și energiile necreate ale Preasfintei Treimi, se împăr­tășește. De aceea, la Schimbarea la Față, Mântuitorul Iisus Hristos a arătat ucenicilor slava dumnezeirii Sale, slavă la care este chemată întreaga Biserică ca să o preguste încă din timpul vieții pământești.

Pe Muntele Tabor, la Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos s-au arătat Moise și Ilie, vorbind față către față cu El, împlinindu-se astfel dorința celor doi proroci ai Vechiului Testament, pentru că Dumnezeu încă nu luase chip de om, fapt săvârșit la Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Evanghelia sărbătorii ne mai arată că, după glasul Tatălui Ceresc, Moise, care reprezenta Legea, și Ilie, care simboliza pe proroci, au dispărut pentru a arăta că Legea și prorocii au fost călăuze spre Hristos, că lucrarea lor a fost una temporară, dar și că mărturia Tatălui Ceresc a fost pentru Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic. De asemenea, pericopa evanghelică amintește de bucuria și dorința lui Petru de a construi trei colibe. Aceste colibe, a spus Patriarhul Bisericii noastre, este o prefigurare a tainei Bisericii în care oamenii pregustă bucuria Împă­răției cerurilor ca arvună, anticipare, pregătire, și anume altarul reprezintă pe Hristos, naosul pe Moise și pronaosul pe Ilie. „Taborul reprezintă orice biserică ortodoxă. Pe Tabor au simțit pacea, bucuria și fericirea Împărăției cerurilor, de aceea Biserica Ortodoxă este icoană, pregustare a Împărăției cerurilor și credicioșii, când vin la biserică, se bucură și văd slava lui Dumnezeu în frumusețea slujbelor și a icoanelor. Dar toate acestea sunt o pregătire pentru slava nesfârșită, neapusă și nelimitată din Împărăția cerurilor. Lumina, slava Schimbării la Față a Domnului se împărtășește sfinților, de aceea nu numai în jurul capului Mântuitorului se află lumină, ci și în jurul tuturor sfinților, și aceasta este lumina harului Duhului Sfânt sau a harului Prea­sfintei Treimi împărtășit oamenilor”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a precizat că sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului nu a fost fixată în Postul Sfintelor Paști, ci în ziua a 6-a a lunii august, pentru că în a 6-a zi a fost creat omul, iar dacă protopărinții Adam și Eva nu ar fi păcătuit, oamenii ar fi avut chipul luminos precum lumina sau slava Schimbării la Față a Domnului de pe Muntele Tabor. „Slava Taborului este şi slava chipului omului celui dinainte de cădere. Această taină a Schimbării la Faţă nu arată numai slava chipului celui dintâi, ci arată şi slava asemănării omului cu Dumnezeu. Omul dintâi, Adam, înainte de cădere avea slava chipului, dar trebuia să asculte de Dumnezeu, să conlucreze cu El, cu harul lui ca să ajungă la o treaptă mai înaltă, şi anume la slava asemănării cu Dumnezeu sau la sfinţenia desă­vârşită, cât este posibilă pentru om. Iisus Hristos, noul Adam, nu numai că a redat slava chipului celui dintâi, ci a arătat desăvârşirea chipului prin asemănarea totală cu Dumnezeu, El fiind şi Fiul lui Dumnezeu”, a explicat Preafericirea Sa.

În cadrul Sfintei Liturghii, a fost rostită și rugăciunea de binecuvântare la gustarea strugurilor, în ziua de 6 august.