Sărbătoarea Sfântului Stelian în biserica sa bucureșteană
În data de 26 noiembrie, Biserica Ortodoxă a făcut pomenirea Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor. Sub ocrotirea sa se află și biserica Parohiei Lucaci din sectorul 3 al Capitalei, care și-a sărbătorit marți hramul. Sfânta Liturghie a fost săvârșită cu acest prilej de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Sărbătoarea Cuviosului Stelian Paflagonul a adunat în dimineața zilei sale de pomenire numeroși credincioși din toate colțurile Bucureștiului care au venit pentru a se ruga, a-i mulțumi pentru mijlocire și a-i cere binecuvântarea prin închinarea la un fragment din moaștele sale. Racla în care se află cinstitul odor, aflată în patrimoniul sacru al parohiei, a fost așezată spre închinarea credincioșilor într-un baldachin special amenajat în apropierea lăcașului de cult.
Din soborul de slujitori care s-au rugat alături de ierarh la Sfânta Liturghie au făcut parte părintele Florin Busuioc, protopop al Protoieriei Sector 3 Capitală, părintele Gheorghe Ispas de la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Mina”-Vergu, Paraclis Patriarhal, din București, părintele paroh Andrei-Mihai Zaieț, precum și alți clerici.
La momentul rânduit, Episcopul-vicar patriarhal a rostit un cuvânt de învățătură în care a pus în lumină virtuțile Sfântului Cuvios Stelian, cunoscut încă din timpul vieții sale drept protector al copiilor: „Izvoarele despre viața Sfântului Stelian sunt minimale, însă din ceea ce Sfânta Tradiție a păstrat și a fixat apoi în scris în Sinaxarul Bisericii aflăm că acesta s-a născut într-o familie de buni creștini în perioada grea a iconoclasmului, când împărați ai Bizanțului îi prigoneau pe cei ce cinsteau sfintele icoane. Părinții pruncului Stelian, oameni înstăriți, treceau prin durerea pierderii copiilor lor la scurtă vreme după naștere. Singurul copil rămas în viață a fost Stelian, către care și-au îndreptat toată dragostea părintească împletită cu teama de a nu-l pierde. Deși a crescut ca singurul copil al părinților săi bogați, fiind înconjurat de multă dragoste, Sfântul Stelian a învățat de mic să fie milostiv, să împartă ceea ce are cu alți copii. A învăța să împarți cu alții este o sarcină dificilă a copilăriei, și nu este simplu pentru copii sau pentru părinți să îi educe pe cei mici în această direcție. Sfântul Stelian împărțea de mic tot ce avea cu tovarășii săi de joacă, iar mai târziu vedem că a devenit ocrotitor al copiilor. Iubitor de cele duhovnicești și îndrumat de părinți pe calea Bisericii, drept mulțumire pentru darul vieții primite, Stelian va găsi în biserica din orașul său o a doua casă. Mai târziu, rămânând orfan și urmând îndemnul Mântuitorului Hristos adresat tânărului bogat din Evanghelia duminicii anterioare, tânărul Stelian va împărți toată averea sa săracilor și se va îndrepta spre una din numeroasele mănăstiri care împodobeau provincia Paflagonia, în apropierea străvechii așezări creștine a Cezareei Capadociei, patria Sfântului Vasile cel Mare”.
Preasfinția Sa a vorbit în continuare despre perioada petrecută de Sfântul Stelian ca pustnic într-una din peșterile din apropierea mănăstirii: „Viețuirea sa în pustie, în mijlocul stâncilor și doar cu mintea și inima înălțate la Domnul, nu-l va împiedica pe Cuviosul Stelian să-și arate dragostea și mila față de creștinii aflați în suferință. De aceea, atunci când a aflat de la cei care veneau să-i ceară sfat duhovnicesc că în părțile acelea bântuie o molimă cumplită care seceră în primul rând copiii, Cuviosul Stelian, amintindu-și de suferința părinților săi cărora le mureau copiii, se va aprinde de dragoste și milă față de familiile greu încercate, înălțând rugăciuni fierbinți către Dumnezeu pentru îndepărtarea acelei molime. Astfel, ca un alt Ilie Tesviteanul, care îl înviase pe fiul văduvei din Sarepta Sidonului, rugăciunile sale fierbinți au fost ascultate, iar molima a încetat și, prin punerea mâinilor sale, mulți copii au fost salvați de la moarte. Cunoscând astfel căldura inimii sale iubitoare de copii, puterea rugăciunilor și mila sa față de toți cei aflați în suferință, mamele cu prunci bolnavi au început să vină la peștera Cuviosului Stelian pentru a câștiga, cu rugăciunile sale, sănătatea și viața copiilor lor. Faima sa a crescut tot mai mult și s-a răspândit în ținuturile învecinate, dar smerenia Cuviosului Stelian depășea cu mult cinstirea pe care încercau oamenii să i-o aducă. În această stare de dragoste aprinsă către Dumnezeu și de milă jertfitoare în rugăciune pentru toți cei care sufereau, Cuviosul Stelian va trece la cele veșnice, dar minunile săvârșite în peștera în care a trăit nu vor înceta. Sfântul Stelian mijlocește și astăzi înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre. Viața sa tăcută, smerită, de nevoință ascetică, de post și rugăciune, este pentru noi un exemplu de împlinire a poruncilor lui Dumnezeu. De aceea, cu toții, copii, tineri și bătrâni, suntem chemați la icoana și la sfintele sale moaște pentru a-i cere să mijlocească înaintea lui Dumnezeu”, a adăugat ierarhul.
Sfânta Liturghie a fost urmată de săvârșirea slujbei Parastasului pentru ctitorii și binefăcătorii sfântului lăcaș trecuți la Domnul.
Părintele paroh Andrei-Mihai Zaieț ne-a vorbit, la final, despre evenimentul duhovnicesc care însuflețește an de an, la 26 noiembrie, comunitatea parohială: „Sărbătoarea Sfântului Cuvios Stelian este un prilej de mare bucurie pentru comunitatea noastră, dar și pentru ceilalți creștini care se roagă alături de noi. Sfântul Stelian este ocrotitorul copiilor și al tinerilor și adună în rugăciune, în ziua cinstirii sale, foarte multe persoane. La Sfânta Liturghie săvârșită astăzi au participat numeroși creștini din toate zonele Capitalei, dar și din afara orașului. Cu acest prilej, membrii Consiliului și ai Comitetului parohial de la biserica noastră au pregătit pachete cu alimente pe care le-au împărțit la finalul slujbei tuturor celor prezenți. În această după-amiază vom săvârși slujba Vecerniei și a Acatistului Sfântului Cuvios Stelian ca o prelungire a rugăciunilor înălțate acum și ca un prilej de bucurie pentru cei care nu au reușit să ajungă de dimineață la Sfânta Liturghie”.