Sărbătorirea Sfântului Calinic la Mănăstirea Cernica

Mănăstirea Cernica din județul Ilfov și-a sărbătorit joi, 11 aprilie 2024, ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului. În mijlocul obștii monahale s-a aflat Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, care a  săvârșit Liturghia Darurilor ­înainte sfințite, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. 

La mănăstirea ilfoveană Cernica, unde timpul este măsurat de monahi în boabe de metanii, și împlinit cu lucrul și rugăciuni șoptite, potrivit învățăturilor sfântului ocrotitor, credincioși și pelerini s-au reunit în zi de sărbătoare pentru a arăta fidelitate în cinstire față de Sfântul Ierarh Calinic, unul dintre ctitorii vestitei lavre de cultură și tradiție de lângă București.   

Sărbătoarea a început din ajun, când cinstitele sale moaște au fost scoase din biserica mare a așe­­ză­mântului monahal și așe­za­te ­­într-un baldachin special amenajat în curtea mănăstirii, pentru închinarea credincioșilor. Seara a continuat cu slujba Privegherii în cinstea Sfântului Ierarh Calinic.

A doua zi, biserica cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a așezământului a fost neîncăpătoare pentru credincioșii veniți să participe la Sfânta Liturghie a Darurilor înainte sfin­țite, săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte: arhim. Macarie Bogus, starețul Mănăstirii Sinaia; arhim. Pahomie Catană, starețul Mănăstirii Sihla, județul Neamț; părintele protosinghel Vasile Pîrjol, starețul Mănăstirii Cernica; protos. Ioachim Ceaușu, starețul Mănăstirii „Duminica Sfinților Români”; protos. Justin Bulimar, starețul Mă­năstirii Plumbuita; protos. A­­dri­an Rogoz, slujitor al Catedralei Patriarhale; pr. Ioan Bondar, protopop al Protoieriei Ilfov Sud, ierod. Nicolae Iftimiu, consilier patriarhal, precum și alți slujitori. 

Afară, într-un peisaj de primăvară cu frumuseți ce înduioșau inima și duceau gândul la Dumnezeu, la racla cu moaștele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica s-a format un rând de închinători care a curs ore întregi fără întrerupere, fiind mărturie că sfântul a transferat ctitoriei sale nu doar armonie și frumusețe, ci mai ales taina nădejdii mântuitoare, rămânând model de smerenie, iubitor al sărmanilor și grabnic ajutător al celor rugători. 

În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a vorbit despre viața și virtuțile Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica: „Această străveche vatră de rugăciune, de spiritualitate şi cultură românească l-a avut ca stareţ între 1818 şi 1850 pe cel mai luminos şi reprezentativ om al timpului: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, ctitor de mănăstiri şi biserici, de spitale, şcoli şi case pentru orfani. În vremea stăreției sale, datorită numărului tot mai mare de călugări care se adăugau obștii, Sfântul Calinic a zidit în primul ostrov al Cernicăi această măreață biserică, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cu chiliile din jur, clădirea stăreției, trapeza și biblioteca. (...)  Monah cu vocație, s-a dedicat vieţii duhovnicești încă din copilărie, arătându-se în toate cumpătat, exigent cu sine, dar generos cu ceilalţi. Smerenia a fost pecetea principală a perso­nalității sale şi autentica expresie a trăirii sale în Hristos. Nu a renunţat niciodată la regimul aspru de viaţă pe care şi-l impusese încă din primii ani de mănăstire. Toată viaţa s-a nevoit întocmai pust­nicilor, ațipind noaptea doar câteva ceasuri pe un scaun. A fost un model de împlinire a pravilei monahale, nelipsind de la slujbele Bisericii”. 

De asemenea, ierarhul a evi­den­țiat că la această vestită mănăstire, unde viața se desfă­șoară în ritmul celor șapte laude, s-au format mai mulți sfinți români din calendar. „Mănăstirea Cernica este locul binecuvântat de Dumnezeu unde au trăit, s-au nevoit, s-au sfințit și se odihnesc mari sfinți ai Sinaxarului românesc, alături de Sfântul Cuvios Gheorghe și Sfântul Ierarh Calinic, pe care poporul i-a supranumit drept «cernicani», legându-i astfel cu legătură tainică de chinovia aceasta. Tot aici s-a format ca monah un alt mare sfânt al Sinaxarului românesc, Sfântul Irodion de la Lainici. De-a lungul timpului, Mănăstirea Cernica a fost și o importantă vatră culturală, mărturie stând atât muzeul cu valoroase obiecte de artă bisericească, cât și cele aproape 15 mii de volume ce ­s-au păstrat în biblioteca mănăstirii. Însuși Nicolae Iorga a descoperit aici nu mai puțin de 300 de manu­scrise de o inestimabilă valoare culturală și istorică. Nu trebuie uitat nici faptul că aici și-au încărcat călimara cu inspirație scriitori precum Arghezi, sau Gala Galaction, primul în calitate de monah devenit apoi om de litere, iar cel de-al doilea, om de litere intrat în rândul scribilor purtători de haină preoțească, ce și-a găsit aici, pe ostrovul de la Cerni­ca odihna de veci. Măreția acestui sfânt lăcaș este dată și de înțe­lesul pe care frumusețea ­din lumea a­ceas­­ta ne conduce la frumu­sețea lui Dumnezeu, veșnică, din Îm­pă­ră­ția cerurilor”, a reliefat Episcopul-­vicar patriarhal. 

La final, părintele protosinghel Vasile Pîrjol, starețul Mănăstirii Cernica, i-a mulțumit Prea­sfin­ți­tului Părinte Paisie pentru slujire și i-a oferit în dar o icoană cu chipul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica.