Şase proiecte măreţe pentru zona mediteraneană

▲ 44 de ţări de pe trei continente au lansat, la Paris, proiectul destinat consolidării relaţiilor de cooperare între UE şi statele din bazinul mediteranean şi promovării dialogului între statele arabe din regiune ▲ „A fost un moment emoţionant şi foarte important pentru mine. Uniunea pentru Mediterana a fost un vis care, iată, a devenit realitate“, a declarat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, în încheierea summitului de la Paris ▲ Nicolas Sarkozy i-a adus, cu această ocazie, la masa negocierilor pe reprezentanţii celor 27 de state membre ale UE şi pe cei ai 17 state din Africa de Nord, Orientul Apropiat şi Europa de Sud-Est ▲ Preşedintele francez a militat pentru mai multă stabilitate şi cooperare în bazinul mediteranean ▲

În cadrul summitului de lansare a Uniunii pentru Mediterana (UPM) au fost aprobate şase proiecte de cooperare, pentru care trebuie să se găsească surse de finanţare, în special fonduri private, notează agenţia spaniolă EFE. Concretizarea acestor proiecte, potrivit declaraţiei finale a summitului, va trebui să ţină cont de potenţialul de a promova o dezvoltare „echilibrată şi sustenabilă“ şi de a contribui la integrarea şi coeziunea regiunii mediteraneene. „Nu există probleme de finanţare, ceea ce lipseşte este încrederea“, a fost de părere copreşedintele UPM, şeful statului egiptean, Hosni Mubarak. Acesta şi-a exprimat încrederea că „stabilitatea va atrage investiţiile necesare“. Unul dintre proiectele aprobate la summit este depoluarea Mediteranei, care porneşte de la recunoaşterea faptului că mediul mării a fost grav afectat în ultima vreme. Proiectul vizează zonele de coastă şi zonele protejate, în special în ceea ce priveşte tratarea apei şi a reziduurilor, în ideea că acest lucru va fi benefic pentru condiţiile de viaţă. Plan pentru valorificarea energiei solare mediteraneene Un alt proiect vizează crearea unor linii maritime regulate pentru transportul de mărfuri între principalele porturi şi urmează a fi completat de autostrăzi pe linia de coastă a malului sudic al Mediteranei şi modernizarea legăturii feroviare care traversează Maghrebul. Toată această reţea de căi de comunicare va permite creşterea fluxului şi libertatea de circulaţie a persoanelor, potrivit declaraţiei finale. Planul pentru valorificarea energiei solare mediteraneene este, probabil, potrivit EFE, cel mai ambiţios din punct de vedere economic şi încearcă să răspundă unei crescânde cereri energetice a ţărilor de pe malul sudic al Mediteranei, recurgând la una dintre energiile regenerabile promiţătoare din regiune. Secretariatul UPM, care va fi stabilit la reuniunea miniştrilor de externe de la începutul lunii noiembrie de la Marsilia, va avea sarcina de a preciza întinderea acestui plan. Un program comun de protecţie civilă este prevăzut în contextul în care, în zona Mediteranei, efectele schimbărilor climatice sunt, deja, evidente. Se are în vedere prevenirea catastrofelor şi reacţia împotriva acestora, în parteneriat cu mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene. Universitatea euro-mediteraneană, cu sediul în Slovenia, va contribui la cooperarea în domeniul învăţământului superior şi în cercetare, cu un sistem de schimb de studenţi, o formă de „Erasmus euro-mediteranean“, potrivit preşedintelui Sarkozy. Summitul, un real succes Iniţiativa mediteraneană de dezvoltare a întreprinderilor a fost susţinută de Spania cu sprijinul Italiei. Este o iniţiativă la care ţările vor contribui „pe bază de voluntariat“ şi va completa acţiunea organismelor care lucrează deja în acest sens. Mulţumit de rezultatele întrevederii s-a arătat şi cancelarul german, Angela Merkel: „Conferinţa este un bun punct de pornire pentru o nouă etapă a cooperării cu ţările de la Marea Mediterană. Procesul de la Barcelona primeşte un nou impuls. Europa cooperează cu toate statele riverane Mării Mediterane, iar acesta este principalul semnal al acestei zile“. Totodată, preşedintele Sarkozy speră ca, prin noul acord, să dea un nou impuls procesului de pace în Orientul Mijlociu. În preambului summitului, au fost deja înregistrate primele succese, pentru prima oară după 40 de ani, Siria şi Libanul anunţând reluarea relaţiilor diplomatice.