Şcolile de Teologie: tradiţie, seriozitate, performanţă

După 50 de ani de marginalizare totală, teologia a redevenit parte integrantă a învăţământului de stat, dovedindu-se a fi o componentă importantă a vieţii cultural-sociale româneşti. Toţi factorii decizionali au înţeles, după '89, importanţa prezenţei învatamantului teologic în sfera culturii şi a educaţiei din România.

Astăzi, în ţară, există 33 de seminarii teologice liceale ortodoxe, trei licee teologice ortodoxe şi trei licee pedagogice cu clase de profil teologic, precum şi 14 facultăţi de Teologie ortodoxă. Vă oferim câteva informaţii privind oferta educaţională, perspectivele şi formarea pe care aceste instituţii de învăţământ le oferă candidaţilor, pe care le-am obţinut de la reprezentanţii celor mai cunoscute şcoli teologice din Iaşi şi din Bucureşti. Facultatea de Teologie din Iaşi, pe locul 5 pe Universitate, la cercetare ştiinţifică ▲ Interviu cu pr. prof. univ. dr. Viorel Sava, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi ▲ - Părinte decan, cum se va desfăşura concursul de admitere anul acesta? În luna iulie, urmând graficul stabilit de legislaţia în vigoare şi de Senatul Universităţii „Al. I. Cuza“, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi vom avea examen de admitere care, şi anul acesta, va consta într-un concurs de dosare. Avem 116 locuri repartizate de la buget şi avem, deocamdată, 160 de locuri la taxă, pentru toate specializările (Teologie Pastorală, Teologie Didactică, Teologie Socială şi Artă Sacră). Însă, dacă vom avea solicitări mai multe, vom cere suplimentare de locuri în regim cu taxă, cu şansa ca cei care vor intra pe aceste locuri, dacă vor avea rezultate bune, să-i „detroneze“ pe cei de la buget. Am repartizat 46 de locuri de la buget pentru Teologie Pastorală, 20 la Teologie Didactică, 20 la Teologie Socială şi 30 de locuri la Artă Sacră. La fiecare dintre specializările menţionate se adaugă un loc pentru candidaţii din Republica Moldova şi unul pentru candidaţii de etnie rromă. De asemenea, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi a devenit foarte atractivă, mai ales în ultimii ani, şi pentru faptul că la ora actuală avem masterate, iar după masterat, cei care au închinaţii deosebite spre studiu pot să continue şcoala doctorală, despre care credem că este una dintre cele mai bine organizate, la ora actuală. Avem, în prezent, şase conducători de doctorat la Istoria religiilor, Teologie Biblică, Misiune şi Ecumenism, Drept Bisericesc, respectiv Istorie şi Bizantinologie. - Care este locul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ în spaţiul universitar ieşean? Facultatea noastră este bine poziţionată în universitate şi a dobândit respectul celorlalte facultăţi prin calitatea actului didactic, mai ales prin activitatea de cercetare. În anul universitar trecut, de exemplu, am fost clasaţi pe locul 5 la cercetare ştiinţifică, imediat după Ştiinţele exacte, ceea ce este foarte greu, însă a fost posibil, printr-o muncă asiduă, depusă de fiecare cadru didactic. Menţionez că Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi beneficiază de un corp didactic foarte bine pregătit. În fiecare an, profesori ai facultăţii noastre predau la universităţi de prestigiu din străinătate, cu care avem parteneriate, concretizate în schimburi de profesori şi de studenţi. ▲ Cinci mastere la Facultatea de Teologie din Iaşi În anul universitar 2008-2009, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, se vor organiza cursuri de master, cu durata de patru semestre, pentru următoarele direcţii de specializare: Hermeneutică şi Teologie biblică, Teologia sistematică în context contemporan, Viaţa Bisericii - istorie şi actualitate, Teologie practică şi pastoral-misionară, Teologie - Patrimoniu cultural. Sunt scoase la concurs 110 locuri la buget şi 140 la cu taxă. La toate direcţiile de specializare pentru master, admiterea va consta în Concurs de dosare, media generală de admitere calculându-se astfel: 80% din media generală ECTS a anilor de studii universitare şi 20% din media la examenul de licenţă. Taxa de înscriere la concurs este de 160 de lei, iar taxa de şcolarizare 2.400 de lei. Atât pentru concursul la facultate, cât şi pentru cel de la master, înscrierea candidaţilor are loc în perioada 14-20 iulie, iar selecţia candidaţilor şi afişarea rezultatelor în perioada 21-23 iulie. (Pentru detalii:, vizitaţi www.teologie.uaic.ro) „În prezent, numărul candidaţilor este foarte mare“ ▲ Pr. conf. dr. Daniel Benga, prodecan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian“ din Bucureşti, despre oferta educaţională, despre situaţia şcolarizării anuale şi despre cine sunt cei care vin la Teologie ▲ - Care este dinamica ofertei educaţionale a Şcolii de Teologie româneşti, în general, şi în mod special, a Facultăţii de Teologie din Bucureşti? Preocuparea centrală a facultăţilor de teologie este pregătirea viitorilor preoţi ai Bisericii şi, prin aceasta, activarea acestora în misiunea pastorală a Bisericii, în lumea de astăzi. La Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti se pregătesc studenţi pentru 4 specializări. Cea mai importantă este Teologia Pastorală, unde studenţii se pregătesc pentru preoţie. Nu vor intra toţi în preoţie, mulţi activând în alte domenii după terminarea facultăţii. Nu avem o statistică foarte clară în această direcţie, dar pentru faptul că numărul parohiilor libere este din ce în ce mai mic, este de înţeles că mulţi dintre ei nu vor ajunge să activeze într-o parohie imediat după terminarea studiilor, dar au, desigur, mai târziu, această posibilitate. Pe lângă specializarea Teologie Pastorală, există şi specializarea de Teologie Didactică unde, conform programului Bologna, se pregătesc serii de studente, în special, timp de trei ani, care vor deveni profesoare de Religie, activând în şcoli, unde vor zidi sufletele copiilor. A treia specializare este Teologie Socială, unde se formează viitorii asistenţi sociali ai Bisericii. Pentru cea de a patra specializare, Artă Sacră, avem două direcţii. Una de pictură-iconografie şi alta de restaurare-conservare. Aici, pregătim artişti, tehnicieni în iconografie şi restaurare care vor picta viitoarele biserici şi le vor restaura pe cele prezente. Începând cu acest an universitar, am scăzut ponderea materiilor teoretice teologice la această disciplină. Prin aceste specializări, Biserica pregăteşte misionari în diverse domenii. Nu pregătim oameni care să aibă doar o cultură teologică, ci încercăm să le formăm caracterul şi asumarea unei identităţi, a unui sens în viaţă şi apoi, preluarea lor în interiorul Bisericii, pentru a activa, după cum am spus, în domeniul pastoral, în şcoli, în domeniul social şi în cel cultural şi artistic. - Care este situaţia şcolarizării anuale, a numărului de studenţi care îşi îndreaptă paşii către Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti? În prezent, numărul candidaţilor la admiterea în Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti este foarte mare, iar anul acesta termină, concomitent, două promoţii de absolvenţi ai seminariilor teologice, iar pentru viitor, prognozele sunt bune, cu toate că în Patriarhia Română sunt 14 facultăţi de teologie. ▲ Admitere 2008 la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti La Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti se organizează concurs de admitere pentru studii de licenţă în luna iulie. Înscrierile se fac în perioada 14-19 iulie 2008, pe 21 iulie are loc proba eliminatorie (Desen - Specializarea Teologie Ortodoxă Artă Sacră) şi examenul la Teologie Dogmatică Ortodoxă (test grilă - Specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală), iar pe 23 iulie se afişează rezultatele. Pentru media de admitere se iau în calcul 50% din nota testului, 40% din media anilor din liceu/seminar şi 10% din media de la bacalaureat. La specializarea Teologie Ortodoxă didactică şi Teologie socială, admiterea se face pe bază de concurs de dosare, luându-se în calcul media anilor de studii liceale (80%) şi media de la bacalaureat(20%). La secţia Teologie Pastorală, sunt scoase la concurs 130 de locuri la buget şi 50 la taxă, la Teologie didactică 50 de locuri de la buget şi 25 la taxă, la Teologie Socială, 50 la buget şi 25 la taxă, iar la Artă Sacră, 50 de locuri la buget şi 25 la taxă. După terminarea cursurilor universitare, absolvenţii licenţiaţi îşi pot continua studiile la cursurile de master în următoarele domenii (forma cu frecvenţă, 2 ani de studii): Doctrină şi cultură, Istorie şi tradiţie, Pastoraţie şi viaţă liturgică, Exegeză şi hermeneutică biblică. Înscrierile au loc în perioada 8-14 septembrie, examenele în perioada 17-19 septembrie, iar afişarea rezultatelor pe 23 septembrie. (Pentru detalii, vizitaţi www.ftoub.ro) ▲ 100 de premii, în 13 ani ▲ Interviu cu pr. prof. Dragoş Bahrim, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“ din Iaşi ▲ - În anul 2008, Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Vasile cel Mare“ din Iaşi împlineşte 13 ani de la reînfiinţare. Care este cea mai mare realizare de până acum? Seminarul Teologic Ortodox ieşean a fost reînfiinţat în anul 1995, umplând un gol în peisajul şcolilor ieşene. Spun un gol, pentru că, la Iaşi, până la desfiinţarea sa, în 1948, a funcţionat cel mai vechi seminar din ţară, înfiinţat la 1803 de mitropolitul Veniamin Costachi. Noul seminar fost constituit, la început, din clase de teologie, în cadrul Şcolii Normale „Vasile Lupu“, iar din 2000, Seminarul a obţinut personalitate juridică. Seminarul a reuşit să-şi constituie o identitate proprie în toţi aceşti ani. O altă realizare extrem de importantă este clădirea foarte frumoasă, ridicată între anii 2000 şi 2005, cu finanţarea Primăriei Municipiului Iaşi. Capela, închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, este o adevărată bijuterie. Rezultatele sunt foarte bune şi la nivelul olimpiadelor şcolare, pentru că, din 1995 până astăzi, ne apropiem de 100 de premii pe care le-am obţinut la diverse concursuri şi olimpiade naţionale. Numai anul trecut am avut 11 premii şi menţiuni, iar anul acesta, 10 premii şi menţiuni. - Care a fost dinamica concursului de anul acesta? Având un profil vocaţional, şcoala noastră a atras atenţia şi interesul multor tineri care au venit să urmeze cursuri de teologie. Nu neapărat cu mari performanţe - sunt şi din aceştia, căci se văd rezultatele la olimpiade -, dar sunt, în general, tineri cu suflete curate, care au interes pentru teologie, pentru credinţă şi pentru mărturisirea ei, interes pentru valorile Bisericii, pe care vor să şi le însuşească, să le trăiască, să le promoveze. Dinamica concursului depinde de la un an la altul şi de modul în care se finalizează studiile în clasa a VIII-a. De exemplu, anul trecut s-au dat teste naţionale, iar elevii trecuseră printr-un filtru. Anul acesta însă, s-au dat teze cu subiect unic, iar candidaţii au fost mai numeroţşi decât în anii în care s-a dat examen de capacitate. Desigur, între cei care au venit anul acesta, sunt şi elevi cu note mai mici, dar datoria noastră este să-i sprijinim şi să-i ajutăm să se ridice şi să-i tratăm cu aceeaşi atenţie cu care îi tratăm şi pe cei capabili de performanţe. - Seminarul Teologic din Iaşi are o deschidere foarte mare către activităţile extraşcolare şi dezvoltă mai multe parteneriate cu diverse instituţii... Într-o lume pluralistă, trebuie să învăţăm din experienţa altor comunităţi, altor persoane, dar trebuie să promovăm şi propria noastră bogaţie spirituală. Şcoala noastră are deschidere spre acţiuni care implică aceasta. Aş menţiona faptul că elevii sunt implicaţi în foarte multe proiecte care se desfăşoară cu diverşi parteneri, în plan cultural, social, ecologic etc. De exemplu, între anii 2004 şi 2006, într-un proiect internaţional Comenius, au fost implicaţi 100 de elevi şi 10 profesori de la Seminarul nostru. Aceasta a presupus schimburi în străinătate, întâlniri de lucru, iar, în final, proiectul dezvoltat de Seminarul din Iaşi a primit premiul al III-lea la Olimpiada naţională a proiectelor finalizate, „Made for Europe“, organizată de Ministerul Educaţiei. ▲ „Seminariile teologice se vor putea transforma în licee teologice ortodoxe“ ▲ Interviu cu Bogdan Popescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului teologic-educaţional al Patriarhiei Române ▲ - Domnule Bogdan Popescu, în ce măsură se păstrează relaţia dintre tradiţie şi prezent în cadrul învăţământului teologic? Deşi după evenimentele din 1948, învăţământul teologic a fost marginalizat, reputaţia şcolilor de profil nu a avut de suferit, aceste instituţii de învăţământ pregătind oameni de o probitate morală şi profesională de necontestat. Astfel, până astăzi, mulţi părinţi aleg şcolile teologice ca mediu de formare morală şi intelectuală a copiilor lor, chiar dacă tinerii absolvenţi nu devin, întotdeauna, slujitori ai altarelor. După anul 1989, s-au înfiinţat mai multe seminarii care au dus mai departe o tradiţie apreciată, iar în momentul de faţă, în cadrul Patriarhiei Române, funcţionează, la nivel liceal 33 de seminarii teologice ortodoxe, 3 licee teologice ortodoxe şi 3 licee pedagogice cu clase de profil teologic. - Există o strategie pentru dezvoltarea învăţământului teologic preuniversitar? Având în vedere faptul că şcolile cu profil teologic oferă valori morale şi spirituale, necesare formării armonioase a copiilor, Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române a iniţiat un proiect care poate asigura accesul mai larg al tinerilor către aceste instituţii de învăţământ. Astfel, pe data de 15 mai 2008, a avut loc, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, Consfătuirea directorilor seminariilor teologice liceale ortodoxe. Participanţii la această întâlnire au identificat patru direcţii diferite de dezvoltare, pentru care seminariile teologice pot opta, cu aprobarea MECT şi după consultări cu centrele eparhiale: acreditarea altor profiluri şi specializări; înscrierea elevilor şi la celelalte cicluri ale învăţământului preuniversitar, prin obţinerea unor autorizaţii de funcţionare provizorie; fuzionarea cu şcoli generale, păstrându-se specificul teologic ortodox, sau administrarea eficientă a specializărilor deja acreditate. Unele seminarii teologice ortodoxe liceale pot solicita, în viitor, transformarea în licee teologice ortodoxe. Aceste instituţii de învăţământ vor avea un rol important în procesul complex şi necesar de formare a competenţelor şi a atitudinilor moral-sociale, transmiţând valori permanente tinerelor generaţii, confruntate, astăzi, cu o acută criză de identitate şi de orientare. ▲ De ce Seminarul Teologic? ▲ Pr. prof. dr. Mihai Aurel, directorul Seminarului Teologic din Bucureşti, vorbeşte despre avantajele pe care le prezintă oferta educaţională a seminariilor teologice, în comparaţie cu alte licee ▲ - Părinte director, cu ce se deosebeşte Seminarul Teologic de un alt liceu, care sunt punctele importante pentru care elevii aleg să vină la seminar şi care sunt finalităţile studiilor seminariale? Seminarul Teologic şi-a căpătat, în decursul anilor, un nume care poartă în el valoarea tradiţiei, a seriozităţii şi a valorilor morale creştineşti. Sub aspectul pregătirii intelectuale, seminarul oferă o paletă mai largă de obiecte, unele dintre ele neexistând în oferta educaţională a altor licee. Curriculum-ul şcolii noastre oferă posibilitatea asumării materiilor de specialitate, care ajută la păstrarea identităţii noastre ortodoxe, dar şi la studierea multor discipline laice de care elevii noştri se pot folosi pentru a-şi găsi vocaţia lor de a sluji într-un domeniu sau altul. Bagajul informaţional şi cultural dobândit le permite, de asemenea, să-şi desăvârşească studiile la Facultatea de Teologie sau la alte facultăţi, în special cu profil umanist, şi avem foarte multe cazuri de elevi care au candidat cu succes la mai multe facultăţi din cadrul Universităţii Bucureşti. ▲ Seminarul funcţionează într-o clădire nouă Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Bucureşti a luat fiinţă acum 50 de ani, mai întâi ca şcoală medie tehnică de cântăreţi bisericeşti, structurată pe doi ani de studii. După primii doi ani de cursuri, care constituiau ciclul „şcolii de cântăreţi“, avea loc examenul pentru obţinerea Diplomei de cântăreţ bisericesc; următorii trei ani constituiau „ciclul seminarial“, care se încheia cu examenul pentru Diploma de absolvire a Seminarului Teologic. Mai târziu, s-a desfiinţat examenul pentru Diploma de cântăreţ bisericesc şi s-a renunţat şi la prima parte a denumirii oficiale a şcolii, rămânând în uz numai cea de a doua parte: „Seminarul Teologic“. A funcţionat în mai multe locaţii, în clădirile de la Radu Vodă, la Mănăstirea Plumbuita şi la Curtea de Argeş. În 1957, a fost adus din nou în Bucureşti şi adăpostit în clădirea Institutului Teologic, cu care avea să funcţioneze împreună până la 1971, când Seminarul Teologic a fost mutat din nou în fostul Internat Teologic, ale cărui clădiri fuseseră renovate de patriarhul Justinian. Începând cu anul şcolar 1998-1999, s-a luat hotărârea construirii unei noi clădiri, care să asigure un spaţiu de învăţământ optim. În anul şcolar 2004-2005, s-a dat în folosinţă parterul noii clădiri a Seminarului Teologic, procesul de învăţământ revenind din strada Sălaj Bacău nr. 3 în Strada Radu Vodă nr. 24 A - vatra Seminarului Teologic Ortodox din Bucureşti. Din luna ianuarie 2006, a fost dat în folosinţă demisolul noii clădiri, construit şi utilat după standarde moderne. La 25 ianuarie 2008, a fost dat în folosinţă etajul 2 al noii clădiri.