Se introduc limite la produsele cumpărate în magazine duty-free

Guvernul va introduce limite cantitative la produsele care pot fi vândute unei singure persoane prin magazinele duty-free, pentru consum de uz personal şi fără accize, cu scopul de a reduce evaziunea fiscală Guvernul a considerat că magazinele de acest tip sunt surse de contrabandă dacă produsele nu sunt cumpărate strict pentru consumul individual

Statul va introduce limite cantitative la produsele care pot fi vândute unei singure persoane prin magazinele duty-free, pentru consum de uz personal şi fără accize, cu scopul de a reduce evaziunea fiscală şi a creşte veniturile bugetare obţinute din comercializarea mărfurilor. Limitele cantitative vor fi introduse la mai multe categorii de produse. În privinţa băuturilor alcoolice, cantităţile maxime care pot fi vândute vor fi limitate la 2,5 litri băuturi spirtoase, 20 de litri vinuri şi băuturi fermentate, 25 de litri bere şi 5 litri produse intermediare. „Acestea sunt limitele gândite pentru moment, în încercarea de a reduce fenomenul de evaziune fiscală existent în magazinele care comercializează mărfuri în regim duty-free. Pentru orice cantitate vândută care va depăşi limita stabilită, firmei duty-free i se va impune să plătească accize în termen de cinci zile de la vânzare“, au declarat surse pentru Agenţia Mediafax. Guvernul spune că magazinele duty-free favorizează contrabanda Legislaţia în vigoare stabileşte că mărfurile duty-free sunt comercializate în „cantităţi uzuale“ comerţului cu amănuntul, destinate „consumului individual sau familial“, fără să fie clar limitate. Un document al Ministerului Finanţelor prezentat de Mediafax releva că autorităţile analizează o serie de măsuri împotriva magazinelor duty-free, pentru a descuraja evaziunea fiscală. Variantele analizate erau retragerea facilităţilor fiscale acordate magazinelor tip duty-free, scutite de la plata taxelor vamale, sistarea eliberării altor autorizaţii de funcţionare şi majorarea taxei anuale pentru autorizaţie, de 10 mii de euro în prezent, la un nivel care să descurajeze comerţul ilict. În document se arată că aportul la bugetul de stat al operatorilor economici din domeniu este nesemnificativ, deoarece aceştia raportează profituri minime. Ministerul Finanţelor atenţiona o eventuală închidere a magazinelor duty-free pe motivaţia că activitatea acestora generează un potenţial de risc în domeniul contrabandei şi al evaziunii fiscale şi „pune într-o lumină nefavorabilă“ activitatea de administrare şi control a Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare. Singurele duty-free-uri sunt la graniţele cu statele non-comunitare La 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE, magazinele duty-free din punctele de trecere a frontierei de stat terestre cu state intracomunitare şi-au încetat activitatea, continuând să funcţioneze doar cele aflate la graniţa cu statele non-comunitare. În prezent funcţionează un număr de 50 de magazine duty-free autorizate, dintre care 45 situate în 12 puncte de frontieră. Din analiza efectuată de Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor a rezultat că, în 2008, peste 40% din confiscările de ţigarete provin din magazinele duty-free (18,4 milioane de ţigarete), tendinţă care s-a manifestat şi în primele luni ale acestui an (din 2,2 milioane de ţigarete confiscate, peste un milion provin din magazine duty-free). În studiu se arăta că magazinele duty-free sunt principali furnizori pentru comerţul ilicit de ţigarete, iar cele mai afectate zone de comerţul ilicit cu ţigarete sunt cele învecinate cu graniţele non-UE, respectiv cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova.