Seceta a afectat o treime din culturile de grâu

▲ Cea mai gravă situaţie este la grâu şi orz, culturi care au fost cele mai afectate de secetă ▲ Subvenţia pentru irigaţii va creşte de la 3,9 milioane de lei vechi/ha la 7 milioane de lei vechi/ha z de ajutor vor beneficia şi utilizatorii individuali, nu numai asociaţiile de utilizatori ▲

Producătorii spun că situaţia culturilor agricole este critică, deoarece seceta a distrus în mare parte culturile de grâu şi de orz, iar Ministerul Agriculturii refuză să ofere date centralizate privind situaţia din teritoriu, argumentând că nu mai este abilitat să comunice informaţii despre secetă. „Cea mai grea situaţie se înregistrează la grâu şi la orz. Este trist că Ministerul Agriculturii nu are încă date centralizate din teritoriu privind starea culturilor afectate de secetă, pentru a putea acorda despăgubiri“, a declarat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Adrian Rădulescu. Acesta a precizat că o treime din suprafaţa cultivată cu grâu a fost distrusă de secetă, situaţia fiind la fel de gravă şi în cazul orzului, unde din circa 140.000 de hectare cultivate cu grâu au fost distruse peste 80.000 de hectare. La solicitarea privind situaţia culturilor agricole afectate de secetă, răspunsul oficial al Ministerulului Agriculturii a fost: „Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt, în termen de 10 zile“. Răspunsul neoficial de la aceeaşi instituţie a fost însă altul, şi anume că MADR nu mai este abilitat să ofere nici un fel de informaţii referitoare la impactul secetei asupra culturilor agricole, unicul comunicator fiind Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din Guvern. Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă nu este o entitate, ci sub această denumire se realizează reuniunile convocate de către premier ca urmare a unor calamităţi - secetă, inundaţii. Ca urmare, Comitetul nu este permanent şi contactarea unora dintre cei care participă la întrunirile cerute de către premier presupune de fapt contactarea responsabililor din Ministerul Agriculturii. Or, aceştia susţin că ei nu pot da informaţii legate de zonele calamitate de secetă în calitatea lor de experţi din minister, ci doar Comitetul. Premierul Tăriceanu a convocat o singură dată Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, în 15 mai, pentru a analiza efectele secetei asupra culturilor agricole şi pentru a stabili măsuri de combatere a acestora. Creşte subvenţia pentru irigaţii După întrunire, premierul a anunţat măsurile prevăzute, respectiv că subvenţia pentru irigaţii va creşte de la 3,9 milioane de lei vechi/ha la 7 milioane de lei (vechi)/ha şi de ajutor vor beneficia şi utilizatorii individuali, nu numai asociaţiile de utilizatori. Mai mult, agricultorii vor beneficia de un termen de graţie de 60 de zile pentru decontarea facturilor, în loc de 30 de zile, cât este în prezent, pentru ca agricultorii să nu rişte să primească penalizări. Ulterior, premierul Călin Popescu-Tăriceanu s-a declarat nemulţumit de faptul că ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş, nu a promovat măsurile Guvernului pentru combaterea secetei şi a solicitat Ministerului Agriculturii să informeze fermierii despre sprijinul acordat pentru irigaţii. Ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş, a afirmat, recent, că declararea unei suprafeţe cultivate ca fiind calamitată va duce la pierderea subvenţiei acordate de Uniunea Europeană pentru acel teren, ceea ce l-a determinat să amâne luarea unei decizii. Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Nicolae Sterghiu, a negat această ipoteză, afirmând că fermierii pot primi banii europeni, chiar dacă zonele agricole vor fi declarate calamitate, pentru că nu se ţine cont de producţia realizată. Conform legii, de despăgubiri beneficiază doar producătorii agricoli ale căror culturi agricole sunt asigurate. De asemenea, producătorul poate beneficia de sprijin financiar dacă este afectată mai mult de 30% din producţie, nivelul despăgubirilor fiind de cel mult 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului.