Sectorul digital poate atrage românii înapoi acasă
Nu cred în programe dedicate românilor din diasporă, pentru că românii din afară se vor întoarce în România atunci când va fi mai bine în România, dar pentru asta trebuie să facem eforturi pentru a aduce atractivitate pe piaţă, a declarat ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale. Acesta a menţionat că sectorul digital este cel mai promiţător în ceea ce priveşte progresul şi dezvoltarea economică.
Potrivit raportului „The rise of Digital Challengers - cum poate deveni digitalizarea următorul motor de creştere pentru România”, în 2016, economia digitală din România reprezenta deja 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, iar accelerarea digitalizării ar putea adăuga 42 miliarde de euro până în 2025.
„În acest scenariu ambiţios, economia digitală în România ar urma să reprezinte 20% din PIB până în 2025. (...) Fără această accelerare, un scenariu „business as usual” ar lua în considerare o creştere a economiei digitale din România de doar 18 miliarde de euro, ajungând la o cotă de 12% din PIB până în 2025. În acest scenariu, România ar rămâne încă departe de „frontiera digitală“ reprezentată de ţările din Europa de Nord”, se explică în raport.
În viziunea experţilor, România are o fundaţie puternică pe baza căreia poate să-şi accelereze digitalizarea. Astfel, dimensiunea economiei digitale în România (6,9% din PIB în 2016) este peste media ţărilor din Europa Centrală şi de Est (CEE), de 6,5%, dar în acelaşi timp este clar decalată faţă de pieţele „Digital Frontrunners”, precum Suedia (9%).
Cu 604 euro/cap de locuitor, sub media CEE de 746 de euro/cap de locuitor şi sub media ţărilor „Digital Frontrunners” - cu 3.276 euro/cap de locuitor. De asemenea, economia digitală din România a înregistrat, în perioada 2012-2016, o creştere de 10,8% pe an, aproape de patru ori mai rapid faţă de UE „Big 5”.
Însă, potrivit ministrului comunicaţiilor, României îi lipseşte o viziune integrată de dezvoltare a sectorului digital, aşa cum este în Estonia. „Este nevoie de hotărâre şi de un plan integrat.
Programul va reuni toate aceste proiecte de la nivelul administraţiei locale. Eforturile la nivelul autorităţile locale nu este uniform. Forţa de muncă este liberă să circule în Uniunea Europeană şi de asta suntem mândri că facem parte din familia europeană. Pe de altă parte, mă preocupă faptul că trebuie să găsim mai multă motivaţie pentru ca absolvenţii care lucrează în străinătate să se întoarcă în România. Aici, sunt mulţi oameni care vor să-şi înfiinţeze firme în oraşe, cum ar fi Timişoara, Iaşi, Cluj sau Bucureşti. Eu nu cred în programe dedicate românilor din diasporă. Eu spun că românii din afară se vor întoarce în România atunci când va fi mai bine în România. Pentru asta, noi trebuie să facem eforturi pentru a aduce atractivitate în domeniu, pe piaţă”, a spus, în conferinţa de lansare a raportului citat, Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale.
Ministrul a menţionat că sectorul digital este cel mai promiţător în ceea ce priveşte progresul şi dezvoltarea economică, iar în privinţa economiei digitale România se află la doar 3% în spatele Suediei sau Danemarcei.
„România a avut o creştere şi se poate identifica o tendinţă pozitivă în privinţa economiei digitale. Companiile se pot bucura de beneficiile acestei digitalizări. Atât sectorul public, cât şi cel privat trebuie să facă investiţii. Românii sunt foarte bine cunoscuţi în lume datorită talentului lor în domeniul tehnologiei digitale”, a subliniat oficialul, potrivit Agerpres.
România este dintre cele 10 pieţe „Digital Challenger” din Europa Centrală şi de Est care reprezintă, în total, aproape 1.400 miliarde de euro în termeni de PIB, aproape de şapte ori mai mult faţă de economia României. Aceste ţări prezintă rate mai mici de digitalizare faţă de aşa-numitele ţări „Digital Frontrunners” (Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Norvegia şi Suedia) sau pieţele Uniunii Europene (UE) „Big 5” (Franţa, Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit).