Seminar pe tema Sinodului din Creta

Facultatea de Teologie Orto­doxă „Justinian Patriarhul”, a Universităţii din Bucureşti, a organizat joi, 15 iunie, în Amfiteatrul „I. G. Coman”, seminarul cu tema „Receptarea hotărârilor Sfân­tului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Creta, 2016”. Evenimentul a fost prezidat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi a reunit preoţi profesori, teologi şi studenţi.

Seminarul cu tema „Receptarea ho­tă­rârilor Sfân­tului şi Marelui Sinod al Bi­sericii Ortodoxe, Creta, 2016” a fost deschis de moderatorul primei sesiuni de comunicări, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, care a subliniat impor­tan­ţa şi necesitatea dezbaterii unei asemenea teme. În des­chi­derea primei sesiuni, a fost citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Un pas important în practica sinodalităţii ortodoxe universale. Semnificaţia liturgică, pastorală şi misionară a Sinodului din Creta”. Mesajul a fost citit de pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal coordonator, de la Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bise­riceşti externe.

Despre pregătirea, desfăşu­rarea şi hotărârile Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe a vorbit pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onori­fic, care a prezentat succint contextul şi procesul îndelungat în care s-au desfăşurat lucrările pregătitoare pentru întrunirea tuturor Bisericilor Ortodoxe. „Suntem în procesul de receptare a hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod, care au fost fie discutate, fie s-a luat act de ele şi de Sfintele Sinoade ale celor patru Biserici Ortodoxe care nu au fost prezente (n.r.: Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Rusă, Bise­rica Ortodoxă Bulgară şi Biserica Ortodoxă a Georgiei). Şi cele patru Biserici în mod diferit au găsit unele formulări care ar trebui corectate, îmbunătăţite, dar nici una dintre aceste patru Biserici nu a considerat că desfăşurarea Sfântului şi Marelui Sinod, ca şi hotă­rârile luate, este motiv de dezbinare în Biserică. În mod concret, chiar Biserica Bulgară, şi fiecare dintre celelalte Biserici, a conti­nuat în mod firesc comuniunea cu Bisericile participante la Sinod. Mai mult, ca un amănunt, a avut loc în Italia, în a doua jumă­tate a anului trecut, o întrunire a Comi­siei de dialog dintre Bisericile Or­to­doxe şi Biserica Roma­no-Ca­tolică, iar Biserica Georgiei, care nu a fost la Sinod, a fost prezentă la întrunirea respectivă. Dacă pentru Bisericile Ortodoxe care nu au fost prezente Sfântul şi Marele Sinod şi hotărârile lui nu repre­zintă motiv de dezbinare, ci aceste texte urmează să fie discutate, cu atât mai mult Sinodul nu poate fi un motiv de sminteală şi de dez­binare pentru alţi ierarhi, clerici sau credincioşi din alte Biserici, pentru că Sinodul acesta nu a trădat cu nimic învăţătura Bi­se­ricii noastre. Dimpotrivă, a evi­den­­ţiat-o într-o formulare pastoral-misionară pentru necesită­ţile de astăzi ale Bisericii Ortodoxe”, a precizat pr. prof. dr. Viorel Ioniţă.

În continuare, conf. dr. Adrian Lemeni a explicat semnificaţiile Enciclicii Sfântului şi Marelui Si­nod al Bisericii Ortodoxe, un docu­ment care, alături de Mesajul Sfân­tului şi Marelui Sinod, se di­ferenţiază de documentele Sfântului şi Marelui Sinod, care se con­centrează pe câte o temă anu­me. Enciclica reprezintă o sinteză cuprinzătoare a temelor abordate în documentele Sinodului, dar şi anumite provocări specifice ale lumii contemporane care necesită un răspuns din partea Bisericii. În cadrul comunicării, conf. dr. Adrian Lemeni a subliniat mai multe aspecte care reies din trei din cele şapte capitole ale Enciclicii, şi anume „Educaţia în Hristos”, „Biserica în faţa provocărilor contemporane” şi „Biserica în faţa globalizării, a fenomenelor extreme de violenţă şi migraţie”. Astfel, Sinodul atrage atenţia asu­pra sistemului educaţional secularizat şi individualist, secula­rizării, utilizării necontrolate a biotehnologiei, omogenizării nivelatoare şi impersonale promovate de globalizare, ideologiei drepturilor omului, chiar şi a fundamentalismului, ca „expresie a unei religiozităţi morbide”, care aten­tează la diluarea relaţiilor personale şi a trăirii comuniunii în plan intrapersonal şi interperso­nal. „Se precizează în document că e nevoie de mare atenţie atunci când vorbim de aceste realizări ale tehnologiei de astăzi pentru a nu se ajunge la manipularea libertăţii omului. În condiţiile în care un sistem se dezvoltă din ce în ce mai mult şi omul este redus la o secvenţă care este integrată la un sistem din ce în ce mai impersonal, omul devine, spunea un autor contemporan, «omul reticu­lar», omul prins într-o reţea. În condiţiile în care comunităţile sunt transformate în reţele, iar omul este feliat în diferite secvenţe şi fiecare sistem ia secvenţa care îi convine, este esenţial să recu­perăm această perspectivă care este menţionată şi în document şi care vizează identitatea pro­fundă şi demnitatea omului”, a precizat conf. dr. Adrian Lemeni.

Prima sesiune a continuat cu prezentarea şi explicarea diferi­telor aspecte ale documentelor Sfân­tului şi Marelui Sinod. Astfel, diac. lect. dr. Ionuţ Mavrichi a vor­bit despre „Misiunea Bisericii în lumea contemporană”, iar pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu despre „Diaspora ortodoxă”. Următoarele patru documente, aprobate de Sfân­tul şi Marele Sinod întrunit în perioada 16-26 iunie 2016 în Creta, au fost explicate în cadrul celei de-a doua sesiuni de lucru, moderată de pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu. Documentul „Autonomia şi modul ei de proclamare” a fost prezentat de diac. lect. dr. George Grigoriţă; „Sfânta Taină a Cununiei şi impedimen­tele la aceasta” de pr. prof. dr. Daniel Benga; iar „Relaţiile Bise­ricii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine” de pr. prof. dr. Viorel Ioniţă. Fiecare sesiune de lucru a fost urmată de dezbateri.

La finalul evenimentului, Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieş­teanul­ a evidenţiat necesitatea organi­­zării unor astfel de întâlniri în care sunt explicate diferite teme teologice.

„Sper ca astfel de evenimente să aducă un plus de lă­murire pentru cei care mai caută răspunsuri, însă toţi trebuie să fim conştienţi că, fără nici o excepţie, sinodalii s-au dus acolo cu povara aceasta a responsa­bilităţii pentru mântuirea păsto­riţilor încredinţaţi, că toate lu­­crările s-au desfăşurat sub această sfântă responsabilitate spirituală excepţională şi pentru că nici Si­nodul nu a căutat aşa ceva, nimeni nu a făcut nici un fel de concesie curentelor moderne. Sfântul şi Marele Sinod rămâne un Sinod pastoral pentru că a dat răspun­suri la aceste provocări, mai ales din lumea diasporei, problema postului şi a căsătoriei mixte”, a spus PS Părinte Varlaam Ploieş­teanul.