Seminariştii tulceni au serbat Ziua Dobrogei

Un articol de: Diac. Vasile Robert Nechifor - 17 Noiembrie 2023

În contextul serbării Zilei Dobrogei, profesorii și elevii Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Casian” din Tulcea au organizat miercuri, 15 noiembrie, o manifestare cultural‑artistică, în cadrul căreia au fost susţinute mai multe lucrări cu tematică inspirată din istoria teritoriului românesc dintre Dunăre şi mare şi au fost interpretate mai multe lucrări muzicale şi lirice patriotice.

La eveniment a participat Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a rostit un cuvânt de binecuvântare, subliniind importanța acestui moment în cadrul lungului proces de realizare a României Mari în anul 1918, precum și valoarea jertfei înaintașilor pentru înfăptuirea unui ideal multisecular. Alături de ierarh, la eveniment a fost prezent Vasile Șoavă, reprezentant al Prefecturii Tulcea, care a și rostit un mesaj cu acest prilej, ne‑a transmis părintele consilier eparhial Felix Neculai.

Programul manifestării a debutat printr‑un moment artistic care a inclus un concert de cântări patriotice și rostirea de creaţii poetice adaptate momentului. În continuare, părintele prof. Ion Nicolae Sorin, de la Seminarul Teologic din Tulcea, a prezentat comunicarea intitulată ,,Viața bisericească în Dobrogea în secolul al XIX‑lea”.

Lucrări ştiinţifice au prezentat şi elevii seminariști, referatele lor fiind inspirate, de asemenea, din istoria spaţiului dobrogean. Titlurile comunicărilor prezentate sunt: „Contextul politico‑diplomatic al revenirii Dobrogei la Patria Mamă”; „Proclamația Domnitorului Carol către locuitorii din Dobrogea”; „Primirea la Tulcea a oficialităților și armatei în ziua de 14 noiembrie 1878”; „Monumente ridicate la Tulcea în cinstea marelui eveniment al revenirii Dobrogei la Patria Mamă”.

Un moment deosebit al evenimentului l‑a constituit vizionarea unui film documentar despre momentul 14 noiembrie 1878. În finalul manifestării a fost vernisată o expoziție de tablouri cu biserici tulcene, realizate de arhitectul Nicola Belaly, refugiat ucrainean de etnie română.