Sfânta Cuvioasă Parascheva, cinstită de ardeleni

Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită pe meleagurile transilvane cu deosebită evlavie, dovadă fiind numeroasele biserici închinate acesteia, în această zonă a ţării. La sărbătoarea închinată Cuvioasei, ierarhii i-au îndemnat pe credincioşi să urmeze modelul ei de vieţuire şi de sfinţenie.

 

Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a oficiat Sfânta Liturghie din ziua de praznic a Sfintei Cuvioase Parascheva în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Răsăriteană, din localitatea Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov. La slujba religioasă au fost prezenţe mulţimi de credincioşi din localitatea apropiată cunoscutei mănăstiri de la poalele Munţilor Făgăraş, iar între autorităţi amintim pe primarul Vasile Andreas. Din soborul de preoţi au făcut parte: protopopul de Făgăraş I, Marcel Dobrea, protopopul de Făgăraş II, Ion Tărcuţă, parohul Marcel Ivaşcu şi alţi slujitori ai Domnului din parohiile apropiate. Răspunsurile liturgice au fost date de corul bisericii răsăritene din Sâmbăta de Sus. După Sfânta Liturghie, ierarhul şi soborul de preoţi au oficiat slujba Parastasului pentru toţi cei din familia IPS Mitropolit Laurenţiu trecuţi la Domnul.

În cuvântul de învăţătură, IPS Mitropolit Laurenţiu a prezentat credincioşilor viaţa şi virtuţile Sfintei Cuvioase Parascheva, model de vieţuire pentru tineri şi pentru orice om. Exemplul pe care ni-l oferă ocrotitoarea Moldovei, a subliniat ierarhul, trebuie urmat de fiecare dintre noi, vieţuitori pe acest pământ, în căutarea mântuirii. 

 

„Imaginile sfinţilor care ne înconjoară vin să ne întărească credinţa noastră. Aceştia sunt mărturii apropiate de sufletul nostru şi dovezi că Dumnezeu lucrează în lume. Sfânta Cuvioasă Parascheva, când era foarte tânără a auzit un cuvânt care i-a marcat viaţa: «Cel ce vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia Crucea şi să-Mi urmeze Mie». Atât de mult au sensibilizat-o aceste cuvinte scripturistice pe Sfânta Parascheva, încât imediat şi-a însuşit mesajul, a lăsat totul şi i-a urmat lui Hristos. Înţelegem de aici că toate bunurile pământeşti trebuie folosite cu multă înţelepciune. Acestea sunt darurile lui Dumnezeu şi nu proprietăţile noastre“, a spus IPS Mitropolit Laurenţiu.

 

Mulţumirile comunităţii au venit prin preotul paroh, care şi-a exprimat recunoştinţa faţă de IPS Mitropolit Laurenţiu pentru grija deosebită faţă de comunitatea din Sâmbăta de Sus. Ierarhul i-a îndemnat pe credincioşi să organizeze împreună cu părintele Marcel Ivaşcu un şantier de restaurare a vechii picturi din biserica lor. Pe bolţile din Sfântul Altar şi din naos se păstrează scene din pictura originală a lăcaşului de cult, de o valoare inestimabilă şi care necesită rapid intervenţia unor restauratori, pentru a nu se degrada. Biserica Răsăriteană din Sâmbăta de Sus este o ctitorie brâncovenească, zidită la 1786 de egumenul Visarion şi este numită adesea „fiică a mănăstirii Brâncoveanu“.

Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, alături de Înaltpreasfinţitul Ambrozie, Mitropolitul de Helsinki, au participat la Sfânta Liturghie săvârşită în paraclisul cu hramul Sfântul Evanghelist Luca de la Centrul Eparhial al Episcopiei Sălajului.

 

Apoi, în după-amiaza zilei de 14 octombrie, PS Episcop Petroniu a sfinţit piatra de temelie pentru o nouă biserică în Parohia Crişeni, Protopopiatul Zalău. Ocrotitorul noii biserici a fost ales a fi Sfântul Ioan Botezătorul. Motivul pentru care s-a hotărât ridicarea unei noi biserici în parohie, deşi vechea biserică a fost ridicată în urmă cu mai puţin de 30 de ani, s-a datorat faptului că vechea biserică se află la periferia localităţii, iar multor persoane vârstnice le este dificil să ajungă la sfintele slujbe.

 

Istoria bisericii vechi din Crişeni arată dificultăţile ridicării unui locaş de cult în perioada comunistă. La instalarea părintelui Ioan Ardelean ca paroh în localitatea Crişeni, în anul 1976, vechea biserică a satului era într-o avansată stare de degradare. Astfel, pereţii erau ieşiţi din planul vertical, producându-se o ruptură de peste 10 cm între partea veche şi o parte mai nouă a bisericii, adăugată în anul 1967. În aceste condiţii, dorinţa părintelui a fost de a ridica o nouă biserică în sat, dar în acea perioadă era aproape imposibilă obţinerea unei autorizaţii de construcţie din partea autorităţilor statului comunist ateu. Timp de aproape 11 ani, părintele şi membrii consiliului parohial au încercat în zadar obţinerea autorizaţiei. Abia în anul 1987 s-a obţinut ceva, nu o autorizaţie de construcţie a bisericii, ci o aprobare tacită din partea autorităţilor comuniste. Lucrările la noua biserică au demarat în luna noiembrie a anului 1987. Zidurile noii biserici au fost ridicate înconjurându-le pe cele ale bisericii vechi. În cea de-a treia zi de Paşti a anului 1989, biserica veche a fost demolată şi scoasă afară pe uşile noii biserici, iar în momentul Revoluţiei din decembrie a anului 1989 aceasta fiind pregătită deja pentru pictură.

 

Faţă de ceea ce s-a întâmplat la ridicarea bisericii vechi, astăzi, iniţiativa ridicării unui nou locaş de cult pentru comunitate vine chiar din partea autorităţilor locale, a primăriei comunei Crişeni şi a Consiliului Local Crişeni, aceste instituţii asigurând şi finanţarea ridicării noii biserici. În cuvântul de învăţătură, PS Episcop Petroniu a subliniat faptul că în perioada comunistă bisericile erau dărâmate, iar în zilele noastre este un timp propice pentru ridicarea de biserici lui Dumnezeu, pentru că nu mai este o perioadă de persecuţii. 

Mulţime de credincioşi a luat parte luni, 14 octombrie, în ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, la hramul Mănăstirii Râşca Transilvană din judeţul Cluj. Programul liturgic dedicat cinstirii Sfintei Cuvioase Parascheva, ocrotitoarea aşezământului monahal, a început încă din ajun cu oficierea slujbei Privegherii. În ziua hramului, Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, a săvârşit Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de 40 de preoţi şi diaconi. Au participat la hramul Mănăstirii de la Râşca preoţi din parohiile învecinate Parohiei Feleacu împreună cu credincioşii, dar şi preoţi profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

 

În momentul împărtăşirii preoţilor, prof. dr. Vasile Stanciu, decanul instituţiei de învăţământ teologic universitar din municipiul Cluj-Napoca a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a vorbit despre viaţa plină de sfinţenie a Sfintei Cuvioase Parascheva şi despre mijlocirea acesteia în faţa Preasfintei Treimi.

 

La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Vasile a vorbit credincioşilor prezenţi la hramul Mănăstirii Râşca Transilvană despre sfinţenie.

 

„În haina sfinţeniei, în acest veşmânt luminat care nu este doar pentru o zi sau alta, ci este pentru veşnicie. Cu el, Tatăl cel ceresc, Bunul Dumnezeu Cel Atotsfânt şi Sfinţitor, îmbracă pe toţi cei care se străduiesc în această viaţă pământească să parcurgă această cale spinoasă a desăvârşirii, a urcuşului duhovnicesc spre înviere şi care, încă din timpul vieţii lor pământeşti, prin nevoinţele lor, prin sporirea credinţei, prin rugăciune, prin înfrânare şi prin milostenie, prin faptele bune ajung la această stare supremă la care poate să ajungă făptura omenească, aceea a împărtăşirii cu firea dumnezeiască“, a spus PS  Vasile Someşanul.

 

„Mănăstirea «Cuvioasa Parascheva» de la Râşca Transilvană este o binecuvântare a Bunului Dumnezeu, a Maicii Domnului, a Cuvioasei maicii noastre Parascheva, a tuturor sfinţilor pentru noi, credincioşii ortodocşi români din această zonă a Transilvaniei, pentru că aici este simţită, poate mai mult decât în altă parte, nevoia de a ne păstra în comuniune, în unitatea de credinţă şi de mărturisire  a credinţei prin faptele cele bune“, a mai precizat PS Vasile Someşanul.

 

La rândul său, stareţul aşezământului monahal, protos. Casian Ioana Adrian a arătat că, deşi mănăstirea este recent înfiinţată, numeroşi credincioşi îi calcă pragul, mai ales în duminici şi de sărbători.    

 

„Ne bucurăm de mijlocirea Sfintei Cuvioase Parascheva pentru această mănăstire care este un loc de tihnă, de bucurie, de pace şi de linişte“, a mai spus stareţul de la Râşca Transilvană. 

 

Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Parascheva“ de la Râşca Transilvană este situată în zona Munţilor Apuseni, în apropierea barajului de la Beliş-Fântânele. Aşezământul monahal a fost înfiinţat în anul 2002, la solicitarea credincioşilor din această zonă şi cu binecuvântarea vrednicului de pomenire mitropolit Bartolomeu. Piatra de temelie a bisericii mănăstirii a fost sfinţită la 2 aprilie 2003. În vara anului 2008, casa monahală a fost renovată, iar pe 20 august, în acelaşi an, lucrările au fost sfinţite de Preasfinţitul Episcop Vasile Someşanul.

Mănăstirea „Sfânta Troiţă“ din localitatea Feleac, judeţul Cluj, a cinstit-o în mod deosebit, luni, 14 octombrie, pe Sfânta Cuvioasa Parascheva. Biserica monument istoric, ctitorie atribuită Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, o are ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. Sfânta Liturghie a fost oficiată aici de arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, înconjurat de un sobor de 11 preoţi şi diaconi. Au participat la hramul mănăstirii preoţii din cercul preoţesc din Feleacu, precum şi sute de credincioşi din parohiile din împrejurimi. 

 

Arhim. Dumitru Cobzaru a vorbit despre exemplul de vieţuire şi de sfinţenie a Cuvioasei Parascheva şi i-a îndemnat pe cei prezenţi la o viaţă duhovnicească.

 

„Maica noastră Parascheva ne-a chemat astăzi la Mănăstirea de la Feleac şi respectiv în Parohia Feleacului, arătându-ne cum şi în ce fel trebuie să ne petrecem viaţa pământească, să bine plăcem lui Dumnezeu şi să ne împlinim ca oameni atât pe acest pământ, cât mai ales în împărăţia lui Dumnezeu. Chemarea maicii noastre Parascheva este de o delicateţe extraordinară pentru că ea a înţeles cuvântul Mântuitorului Hristos încă de copilă, atunci, în biserica din parohie, unde citindu-se Sfânta Evanghelie a fost impresionată de cererea Mântuitorului Hristos «Cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urmeze Mie». Acest cuvânt al Mântuitorului a avut o rezonanţă deosebită în inima ei de copilă. Din acel moment, ea nu a mai trăit pentru ea însăşi. Imediat după Sfânta Liturghie a ieşit din Biserică, a împărţit hainele la săraci şi a plecat acasă cu acest dor de a-I urma lui Dumnezeu“, a spus arhim. Dumitru Cobzaru.

 

Mănăstirea „Sfânta Troiţă“ din Feleac a fost reîntemeiată în anul 1991, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire arhiepiscop Teofil Herineanu. Atunci s-a decis ca mănăstirea nouă să nu fie înfiinţată pe vechiul amplasament, ci chiar în mijlocul Parohiei Feleacu. În vara anului 1993 a fost sfinţită piatra de temelie pentru noua biserică, iar de atunci s-a realizat aici un adevărat complex monahal. Acesta cuprinde biserica mare cu hramul „Sfânta Troiţă“, un paraclis cu hramul „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“, un corp de chilii, o stăreţie, casa parohială, un altar de vara şi o casă muzeu. Mănăstirea mai are şi o bibliotecă unde se află aproximativ 3.000 de volume. (Arhid. Adrian Onica, Ştefan Mărculeţ, Andreea Pâgleşan)