Sfânta Parascheva, cinstită de credincioşii din estul Elveţiei

Parohia ortodoxă română "Sfânta Parascheva" din oraşul elveţian Chur (Coira) şi-a sărbătorit ocrotitoarea pe 9 octombrie. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către părintele paroh Alexandru Nan în Biserica "Sfântul Lucian" (St. Luzi Kirche) din oraşul Chur, ajutat de către ipodiaconii Georgi Beschiaschwili şi Bogdan Mereu. La sfârşitul slujbei, credincioşii au avut posibilitatea să se închine veşmântului Sfintei Parascheva, primit ca dar din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei în vara acestui an. De asemenea, fiecare credincios a primit câte un exemplar cu Acatistul Sfintei Parascheva, pentru a putea cere în tot decursul anului ajutorul sfintei ocrotitoare a parohiei. În cuvântul său de învăţătură, părintele paroh Alexandru Nan a vorbit despre drama femeii din Nain, relatată în Sfânta Evanghelie, oglindită prin trei cuvinte: tânăr, mort şi mama văduvă. Pr. Alexandru a spus credincioşilor că mai există un tip de moarte, cea spirituală, care este mult mai gravă decât cea trupească, deşi oamenii sunt îngroziţi mai ales de sfârşitul fizic. Preotul paroh i-a îndemnat apoi pe toţi cei prezenţi, tineri şi mai puţini tineri, să-L lase pe Hristos să se atingă de "patul" minţii şi al inimii lor, pentru a fi mereu vii din punct de vedere duhovnicesc. În final, pr. paroh a dat exemplul Sfintei Parascheva, care n-a avut nevoie să ajungă la bătrâneţe, pentru a înţelege că urmarea lui Hristos şi asumarea Crucii duc la mântuirea sufletului, "lucrul cel nemuritor", de care vorbeşte şi troparul sfintei. Părintele Alexandru a rezumat apoi învăţăturile extrase din Evanghelia zilei şi din viaţa sfintei în limba germană, pentru credincioşii ortodocşi de altă limbă, prezenţi la praznic, dar şi pentru prietenii elveţieni ai parohiei. La hramul parohiei din acest an a fost prezentă şi Anca Elena Opriş, noul ambasador al României în Elveţia, care săptămâna trecută şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Elveţiei. După slujbă, toţi cei prezenţi au luat parte la o agapă cu gustări tradiţionale româneşti, pregătite cu multă dragoste de către gospodinele parohiei. (Gh. C. Popa)