Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica, prăznuit la el acasă

Miercuri, 3 decembrie a.c., de ziua prăznuirii Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi cu un ales sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba sfinţirii paraclisului din vechea stăreţie a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul“, „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“ şi „Sfântul Paisie de la Neamţ“.

La finalul Sfintei Liturghii, oficiată în biserica mare a mănăstirii, cu prilejul împlinirii a 400 de ani de atestare documentară, a fost lansată monografia „Priveghere în Ostrov, Mănăstirea Cernica - 400 de ani de cult şi cultură“. La finalul zilei de prăznuire a Sfântului Gheorghe de la Cernica s-au deschis lucrările sinaxei stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor din Arhiepiscopia Bucureştilor. Sărbătoarea Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica, fost stareţ al acestei mănăstiri, s-a deschis cu slujba sfinţirii paraclisului din vechea stăreţie a Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul“, „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“ şi „Sfântul Paisie de la Neamţ“, săvârşită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi cu un ales sobor de preoţi şi diaconi. La finalul slujbei de sfinţire, PF Părinte Daniel a ţinut un cuvânt de învăţătură, prin care a arătat importanţa sfinţilor şi a Bisericii lui Hristos. „Este o binecuvântare deosebită să ne aflăm sub ocrotirea, luminarea şi îndrumarea sfinţilor, prin cuvânt şi rugăciune, prin cuvântul scris şi prin cuvântul înfăptuit de aceştia, pentru că numai prin sfinţi noi înţelegem cu adevărat ce este Biserica lui Hristos şi care este rostul ei în lume. Biserica a fost întemeiată pentru ca sfinţenia Preasfintei Treimi să se dăruiască oamenilor potrivit credinţei, iubirii, rugăciunii şi faptelor bune pe care le săvârşim“, a spus PF Daniel. Cei aproximativ 500 de credincioşi prezenţi la praznicul de miercuri, de la vatra de rugăciune cernicană, s-au bucurat de săvârşirea Sfintei Liturghii de către Întâistătătorul Bisericii noastre, împreună cu PS Varsanufie Prahoveanul, alături de un sobor de preoţi şi diaconi din administraţia Arhiepiscopiei Bucureştilor şi din cea a Patriarhiei Române şi de stareţii din Arhiepiscopia Bucureştilor, în biserica cea mare a mănăstirii, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“, care a mai primit, cu această ocazie, prin decizie patriarhală, şi hramul „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“, ctitorul acestei biserici. Chemarea numelui lui Hristos, în minte şi în inimă Părintele Patriarh Daniel a explicat celor prezenţi evanghelia care s-a citit în cadrul Sfintei Liturghii, arătând că „Fericirile“ sunt programul împărăţiei Cerurilor şi a subliniat, de asemenea, referindu-se la Sfântul Gheorghe de la Cernica şi la toţi sfinţii cuvioşi că aceştia „au trăit cel mai intens programul de mântuire, de intrare în împărăţia Cerurilor, de pregustare în arvună a bucuriei din împărăţia cerurilor, a păcii din împărăţia Cerurilor, prin pocăinţă şi nevoinţă, prin rugăciune şi fapte bune. Cuvioşii Părinţii noştri se numesc, în sfintele noastre slujbe, de Dumnezeu purtători, teofori, pentru că ei au ca primă activitate rugăciunea, chemarea numelui lui Hristos, în minte şi în inimă, şi de aceea se fac hristofori sau teofori, purtători de Hristos sau purtători de Dumnezeu. „Priveghere în Ostrov, Mănăstirea Cernica - 400 de ani de cult şi cultură“ Sărbătoarea de la Mănăstirea Cernica a fost încununată la finalul Sfintei Liturghii prin lansarea monografiei cu prilejul împlinirii a 400 de ani de atestare documentară. „Această monografie este o recunoştinţă faţă de părinţii mari de aici, de la Cernica, mai ales Sfântul Cuvios stareţ Gheorghe şi Sfântul Ierarh Calinic, care au marcat întreaga istorie“, a spus, cu acest prilej, părintele arhimandrit Macarie Ciolan, stareţul Mănăstirii Cernica. La acest ceas aniversar, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a acordat distincţii de vrednicie unor personalităţi şi credincioşi care au sprijinit proiectele Mănăstirii Cernica. Arhim. Macarie Ciolan, stareţul Mănăstirii Cernica, i-a acordat Părintelui Patriarh medalia jubiliară „400 de ani de atestare documentară“, iar Patriahul României i-a dăruit părintelui stareţ un exemplar din noua ediţie jubiliară a Liturghierului. Anul 2009, prilej de a aprofunda opera integrală a Sfântului Vasile cel Mare Tot în cadrul sărbătorii, închinată Sfântului Gheorghe de la Cernica, miercuri după-amiază s-au deschis lucrările sinaxei stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor din Arhiepiscopia Bucureştilor. Adunarea a debutat cu un cuvânt al Patriarhului, care a remarcat încă o dată faptul că anul 2008 a fost anul aniversar, jubiliar, al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii, iar anul 2009 va fi anul comemorativ-omagial, închinat Sfântului Vasile cel Mare, care s-a mutat la Domnul în anul 379, precum şi tuturor Sfinţilor Capadocieni. „Noi ne gândim în mod deosebit la Sfântul Vasile cel Mare în anul următor, pentru că el a avut legături deosebite cu ţara noastră, cu Dacia. Aici, în Ţara Românească, la Buzău, a fost martirizat Sfântul Sava de la Buzău, în 372, iar acesta era rudă cu Sfântul Vasile cel Mare. Din punct de vedere teologic şi spiritual, anul omagial-comemorativ Sfântul Vasile cel Mare şi Sfinţii Capadocieni va fi o ocazie de a aprofunda toată opera Sfântului Vasile cel Mare, operă care se află în pregătire de traducere. Sperăm ca, până în vara anului următor, să avem tradusă în limba română opera integrală a Sfântului Vasile cel Mare, inclusiv scrisorile sale. El va putea fi studiat ca dascăl al Sfintei Scripturi sau al Sfintei Liturghii, ca dascăl al familiei creştine, ca dascăl al vieţii monahale şi ca dascăl al filantropiei sau al operei de caritate“, a spus Părintele Patriarh Daniel. „Secularizarea înseamnă ispita de a construi viaţa în uitare de Dumnezeu“ Sinaxa mănăstirilor şi schiturilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, ca şi celelalte sinaxe din ţară, potrivit hotărârilor Sfântului Sinod, are ca scop întărirea comuniunii spirituale în interiorul mănăstirilor şi între mănăstiri, pentru că „noi ne confruntăm acum cu trei probleme majore: secularizarea, izolarea şi sărăcia. Secularizarea înseamnă ispita de a construi viaţa în uitare de Dumnezeu, ca şi când Dumnezeu nu există sau dacă există este undeva, departe, nu ne vede, nu ne aude, şi noi ne construim viaţa într-un sentiment de absenţă a lui Dumnezeu. Apelăm la El doar când trecem prin necazuri, prin greutăţi, iar în rest este tendinţa de a folosi timpul în uitare de Dumnezeu. Nu mai avem timp de rugăciune, nu mai avem timp de citit cărţile sfinte, nu mai avem timp de conversaţii duhovniceşti, nu mai avem timp de pocăinţă, nu mai avem timp de liniştire, pentru că totul în jurul nostru ne cheamă la altceva. Nu ne mai găsim timp să vorbim cu Dumnezeu, pentru că sunt foarte multe conversaţii cu şi fără rost. Nu mai avem timp de a gândi asupra sensului vieţii, pentru că sensul vieţii este propus şi impus de o civilizaţie zisă umanistă, antropocentristă, narcisistă, în care omul nu mai are timp să asculte pe Dumnezeu şi nici pe alţii, ci doar se contemplă pe sine însuşi într-o autoabsorbţie a eului“, a arătat în continuare Întâistătătorul Bisericii noastre. La finalul primei sesiuni de lucru a sinaxei, reprezentanţii aşezămintelor mănăstireşti din Arhiepiscopia Bucureştilor au prezentat realizările administrativ-duhovniceşti din anul 2008 şi au împărtăşit, fiecare, diverse programe şi experienţe ale obştilor monahale pe care le conduc. Întâlnirea călugărilor de la Cernica s-a încheiat ieri după susţinerea a două referate de către părintele arhimandrit Iustin Marchiş, duhovnicul Mănăstirii Stavropoleos şi a părintelui arhimandrit Macarie Ciolan, stareţul Mănăstirii Cernica.