Sfântul Ioan cel Nou, prăznuit cu evlavie de suceveni
Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava și-a prăznuit în 24 iunie ocrotitorul, momentul fiind marcat de Sfânta Liturghie arhierească săvârșită de șapte ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Timp de trei zile, credincioșii suceveni și pelerinii au avut posibilitatea să se închine cinstitelor moaște ale Sfântului Ioan cel Nou, care au fost așezate într-un baldachin în curtea așezământului monahal.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului.
După citirea Sfintei Evanghelii, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat faptul că lucrurile care pot fi învățate din viețile Sfinților Ioan Botezătorul și Ioan cel Nou de la Suceava contribuie și la descoperirea bunurilor duhovnicești. „Învățăm din viața și petrecerea lor în această lume că nu averea și familia și legăturile trupești sunt vinovate în sine, căci toate sunt lăsate și îngăduite de Dumnezeu și tot ce aparține creației lui Dumnezeu, inclusiv bunurile materiale, sunt binecuvântate de Dumnezeu, dacă relaționarea omului cu acestea se împlinește în duh evanghelic. (…) Cel care caută bunurile duhovnicești le va avea și pe cele materiale. Așadar, nu averea în sine este vinovată, ci sunt vinovate în general trei atitudini: atașamentul pătimaș față de avere și câștigarea acesteia în mod necinstit; toate acestea se așază și sub egida cuvântului abuz de bunuri materiale, cale care îl îndepărtează pe om de Dumnezeu și aici, și în lumea care va fi în veșnicia Preasfintei Treimi”.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corul mixt „Sfântul Ioan cel Nou” al Catedralei Arhiepiscopale.
În cele ce au urmat, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Teodosie a vorbit despre cele mai importante aspecte din viața Sfântului Ioan Botezătorul. „Astăzi, în mod deosebit, strălucește sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul - singurul proroc vestit de alți proroci, cel mai mare dintre proroci și cel mai mare dintre sfinți. Este cel mai mare dintre proroci pentru că leagă cele două Testamente și nu doar vorbește despre Mântuitorul, ci îl prezintă ucenicilor Săi și mulțimii care urma să se boteze la Sfântul Iordan ca Mântuitor al lumii”.
În final, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a vorbit despre însemnătatea și evoluția pelerinajului, încă din cele mai vechi timpuri și până în prezent, în lume și în țară. „Pelerinajele în România au o vechime considerabilă, mărturie stând jurnalele călătorilor străini în Ţările Române, printre care se numără: Ibn-Battuta, călător arab din secolul al XIV-lea; Giovan Andrea Gromo, călător italian ce a vizitat Transilvania pe la 1550; Pierre Lescalopier, călător francez prin Ţara Românească şi Transilvania pe la 1574; Franco Sivori, secretarul genovez al domnului Petru Cercel - 1583- 1585; Paul de Alep, secretarul sirian al Patriarhului Macarie al III-lea al Antiohiei, care a vizitat Ţara Românească şi Moldova între anii 1652 şi 1659; Anton Maria del Chiaro, secretarul florentin al domnului Constantin Brâncoveanu între 1710 şi 1714 ş.a. (…) Astăzi îi mulţumim lui Dumnezeu pentru darul de a fi, după aproape un an şi jumătate de interdicţii, în această comuniune duhovnicească, în anturajul moaştelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, prăznuind liturgic atât Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, cât şi revenirea acasă în 1783, din Polonia, după un veac de exil, a moaştelor ocrotitorului nostru”.
Înaltpreasfinția Sa a mulțumit ierarhilor, soborului slujitor, pelerinilor pentru împreuna-rugăciune în această zi deosebit de importantă pentru Suceava și a transmis gândul de recunoștință către toți cei care s-au implicat în organizarea evenimentelor sau care au participat la sărbătoarea hramului și au contribuit la buna desfășurare a acesteia.
De la ora 15:00, în Cetatea de Scaun a Sucevei, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, alături de Muzeul Național al Bucovinei, a organizat, ca în fiecare an din ultima perioadă, „Pomenirea domnilor Moldovei”, în cadrul hramului orașului Suceava. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic și cu susținerea Consiliului Județean Suceava, slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, înconjurat de un sobor din care au făcut parte protopopi, preoți și diaconi.
La finalul slujbei Parastasului, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a rostit un cuvânt în care a evidențiat râvna și dragostea de neam de care au dat dovadă domnii Moldovei, invitându-i pe cei prezenți să le urmeze exemplul.