Sfântul Nicolae Cabasila, umanistul şi isihastul
Ambasada Republicii Elene, în colaborare cu Departamentul de Filologie Clasică şi Studii Neoelene al Universităţii din Bucureşti şi cu Comunitatea Democrată Elenă din Izvoarele, judeţul Tulcea, a organizat marţi, 28 mai, la Bucureşti, o seară culturală. Invitat la eveniment a fost Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, care a susţinut o prelegere.
Evenimentul cultural s-a dorit a fi un omagiu pentru cei care şi-au dat viaţa pe zidurile Constantinopolului, căzut în mâinile turcilor la 29 mai 1453, pentru apărarea Ortodoxiei şi a culturii bizantine, dar şi un prilej de reliefare a unor însemnate chipuri ale teologiei şi spiritualităţii bizantine, precum Sfântul Nicolae Cabasila, canonizat de Patriarhia Ecumenică în 1982 şi prăznuit la 20 iunie.
În acest context, Preasfinţitul Episcop Visarion a arătat rolul Sfântului Nicolae Cabasila în spiritualitatea ortodoxă şi cultura europeană din secolul al XIV-lea, el fiind un mare învăţător al Bisericii care a îmbinat sfinţenia, umanitatea, învăţătura Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos şi învăţătura filosofiei antice. Preasfinţia Sa a precizat că din cauza purtării numelui după mamă, Cabasila, şi nu după cel al tatălui, Chamaetos, a fost confundat cu unchiul său, Nicolae Cabasila, un faimos profesor, polemist, antilatin şi palamit, urmaş al Sfântului Grigorie Palama în scaunul de arhiepiscop al Tesalonicului, în anii 1361-1363, sub numele de Nil Cabasila. „Întreaga sa viaţă, Sfântul Nicolae Cabasila a fost un laic evlavios, un erudit umanist, un isihast urban, un spirit irenic. Viaţa lui aduce la un loc sfinţenia trăirii în Hristos şi, în acelaşi timp, condiţia laică, mistica şi cultura profană şi clasică. Într-o epocă frământată şi intens polarizată de războaie civile şi dispute religioase, Sfântul Nicolae Cabasila a fost un om al sintezelor şi al echilibrului, umanist prin formaţie şi isihast prin vocaţie, care a pledat pentru un isihasm sacramental în lume, un isihasm urban pentru laici, fapt care conferă o deosebită valoare şi actualitate figurii sale teologice şi duhovniceşti“, a arătat PS Episcop Visarion.
Însemnătatea personalităţii Sfântului Nicolae Cabasila pentru spiritualitatea ortodoxă şi cultura europeană relevă şi din faptul că gândirea lui nu a fost influenţată de ideile umaniste ale epocii, deoarece umanismul era în prim proces de formare, fiind un precursor al gândirii umaniştilor renascentişti italieni din secolul al XV-lea cu privire la viziunea antropologică. „Sfântul Nicolae Cabasila a ştiut să combine idealul de cultură umanistă cu o trăire creştină exemplară, alăturare ce din păcate nu anticipează viziunea despre om şi viaţă pe care renaşterea italiană o va împărtăşi mai târziu. Chiar dacă germenii modernităţii au apărut pentru prima dată în Florenţa, nu trebuie să uităm că această modernitate a avut drept fervent întreaga cultură antică, prelucrată şi transmisă de subtilitatea şi rafinamentul gânditorilor bizantini. Nu putem şti dacă autorii renascentişti au cunoscut măcar una dintre lucrările Sfântului Nicolae Cabasila, însă marele merit al gândirii sale anticipative rămâne o realitate de necontestat“, a mai arătat PS Visarion, Episcopul Tulcii.
La final, invitatul evenimentului omagial a subliniat necesitatea cunoaşterii vechii culturi, întrucât vremurile noastre cer o pregătire deosebită, cultură care nu poate fi separată niciodată de Cuvântul Evangheliei Mântuitorului.
La evenimentul de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti au participat reprezentanţi ai diferitelor instituţii greceşti din ţară, profesori universitari, cercetători, personalităţi din lumea literară şi studenţi. Delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost pr. consilier patriarhal Constantin Pătuleanu, care şi-a exprimat interesul pentru tema aleasă, o temă care ne ajută să reflectăm la însemnătatea spiritualităţii veacului al XIV-lea pentru întreaga Ortodoxie.