Sfântul Pahomie cel Mare, prăznuit de mehedinţeni
Pe 15 mai, în ziua prăznuirii Cuviosului Pahomie cel Mare, mănăstirea mehedinţeană Coşuştea Crivelnic şi-a serbat hramul. În pofida vremii ploioase, câteva zeci de credincioşi au luat parte la slujba praznicală săvârşită de Întâistătătorul Episcopiei Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Nicodim.
Ca în fiecare an, data de 15 mai, închinată cinstirii Sfântului Pahomie cel Mare, este marcată în Episcopia Severinului şi Strehaiei prin prezenţa PS Părinte Nicodim la hramul mănăstirii mehedinţene Coşuştea. Şi anul acesta, episcopul mehedinţenilor a împlinit ceremonia euharistică, slujind înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Sfântul Nicodim“ al Catedralei episcopale din Drobeta-Turnu Severin. La finalul Sfintei Liturghii a fost oficiat un parastas pentru ctitorii sfântului aşezământ monahal. La finalul slujbei, PS Părinte Nicodim a aşezat la inima credincioşilor prezenţi cuvânt de învăţătură, arătând că Sfântul Pahomie cel Mare este „unul din cei mai mari părinţi ai monahismului Sfintei noastre Biserici. A fost prietenul Mântuitorului Hristos care, pentru viaţa sa minunată şi plină de curăţie, l-a primit în Dumnezeiasca Sa Împărăţie, la sfârşitul zilelor sale. Exemplul său este pilduitor şi nouă celor de astăzi, care ne ostenim a-L căuta pe Dumnezeu în toate cele ce sunt bune şi de folos spre mântuire“, a spus PS Părinte.
În aceeaşi zi, părintele Calinic Drăghici, stareţul Coşuştei şi exarhul mănăstirilor din Eparhia Severinului şi Strehaiei, a împlinit cinci ani de când a fost ridicat la rangul de protosinghel. Părintele Calinic Drăghici a fost numit stareţ la Coşuştea Crivelnic pe 6 august 2009, având ascultarea de a organiza viaţa de obşte şi de a avea în grijă reconstruirea sfântului lăcaş monahal.
Mănăstirea Coşuştea în decursul timpului
Vechea mănăstire Coşuştea - Crivelnic şi-a început activitatea în timpul Sfântului Nicodim de la Tismana, care a stat o perioadă în zona Ilovăţului. Prima atestare documentară datează din anul 1493. A funcţionat până în secolul al XVIII-lea, când apare consemnată în Catagrafiile Mănăstirilor Oltene în rândul „capelelor“ cu denumirea de „Sfânta Mănăstire Crivelnicul“.
În temeiul prevederilor statutare, Consiliul eparhial al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, în şedinţa de lucru din data de 22 aprilie 2005, a dezbătut şi aprobat reînfiinţarea Mănăstirii Coşuştea Crivelnic, iar Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, în şedinţa din data de 5 iulie 2005, a aprobat reînfiinţarea acestei mănăstiri cu hramul „Cuviosul Pahomie cel Mare“ (15 mai), ca mănăstire de călugări, în cadrul Protoieriei Baia de Aramă.