Sfântul Teodosie cel Mare, prăznuit la Ierusalim

Patriarhia Ierusalimului l-a sărbătorit pe 24 ianuarie (11 ianuarie după calendarul bisericesc neîndreptat) pe Sfântul Teodosie, "începătorul vieţii de obşte şi dascălul pustiului". La Mănăstirea Sfântului Teodosie, locul unde s-a nevoit sfântul şi unde a pus bazele vieţii de obşte în Ţara Sfântă, Sanctitatea Sa Theophilos al III-lea, Patriarhul Ierusalimului şi a toată Palestina, a săvârşit Sfânta Liturghie.

La Biserica Reprezentanţei Patriarhiei Române din Ierusalim, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în fruntea unui sobor de preoţi şi în prezenţa a numeroşi pelerini din toată lumea, informează Ilie Chişcari, corespondent Basilica la Ierusalim. Alături de Preasfinţia Sa, a slujit Înalt Preacuviosul Părinte Ipopsifiu Ieronim, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte şi Superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, Ierihon şi Iordan. Preasfinţitul Varsanufie se află într-un pelerinaj la Locurile Sfinte, prilej cu care marţi, 18 ianuarie, în ajunul praznicului Botezului Domnului, a vizitat şi biserica românească de la Ierihon, unde a săvârşit slujba sfinţirii Apei celei Mari. Sfântul Teodosie, care este prăznuit marţi, s-a născut în anul 424 d.Hr., în satul Mogarion, din Capadocia. De tânăr a plecat de la casa tatălui său şi a venit în Ierusalim, ca să îmbrace haina călugărească. La început se aşază într-o chilie de lângă cetatea Ierusalimului, în ascultarea unui părinte vestit, cu numele Longhin, alături de care a petrecut timp de zece ani. După această perioadă, cere binecuvântarea stareţului său de a se retrage în deşertul Iudeii, lângă cetatea Betleemului, unde va petrece într-o peşteră în priveghere şi rugăciune până la sfârşitul vieţii. Faima vieţuirii şi minunilor sale s-a răspândit în curând în întreaga Ţară Sfântă, încât numeroşi credincioşi au lăsat toate avuţiile lor şi s-au retras alături de sfântul în pustie. Adunându-se peste două sute de ucenici, Sfântul Teodosie a hotărât să întemeieze aici o lavră, aproape de cetatea Betleemului, unde pentru întâia dată în Ţara Sfântă a rânduit toate după legile vieţii de obşte, de unde şi faima sa de "întemeietor al vieţii de obşte". Mănăstire cu trei biserici şi trei bolniţe Mănăstirea întemeiată de Sfântul Teodosie a fost închinată Născătoarei de Dumnezeu, cuprinzând în incinta sa trei biserici, trei bolniţe şi alte aşezăminte pentru călugări şi pelerini. Păstrând o strânsă legătură cu Sfântul Sava cel Sfinţit, Sfântul Teodosie a devenit unul dintre cei care au condus lupta împotriva ereziei lui Eutihie, întărindu-i pe creştinii din Ţara Sfântă să rămână în credinţa cea ortodoxă. Numărul vieţuitorilor în lavra Sfântului Teodosie a ajuns la 700, rânduindu-se ca sfintele slujbe să se săvârşească în mai multe limbi (greacă, georgiană, armeană). Sfântul a fost numit de către Salust, Patriarhul Ierusalimului (486-493), responsabil peste toate aşezările mănăstireşti din Ţara Sfântă. Sfântul Teodosie s-a mutat la Domnul în anul 529, la vârsta de 105 ani, fiind îngropat în peştera unde a locuit ca eremit. Peştera sa a devenit unul din locurile cele mai vizitate de către pelerinii creştini de pretutindeni, iar în mănăstirea sa continuă să vieţuiască monahi până în ziua de astăzi.