Sfinţii Brâncoveni, cinstiţi în comunitatea sibiană de la Cristian
La Biserica „Buna Vestire“ din Cristian, judeţul Sibiu a avut loc duminică, 28 septembrie, o manifestare cultural-religioasă închinată Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Iniţiativa organizării unui astfel de eveniment aparţine Parohiei Cristian I, care doreşte ca această manifestare să se desfăşoare anual, în ultima duminică a lunii septembrie şi să devină o sărbătoare a satului.
Prima ediţie a sărbătorii de la Cristian a fost rodul colaborării dintre Parohia Cristian I şi şcoala din localitate, prin implicarea directă a parohului Adrian Roman, a cadrelor didactice şi a elevilor. Un număr impresionant de credincioşi din cele două parohii ale satului au participat la manifestare, alături de preoţii Adrian Roman şi Liviu Mujat, consilierul cultural de la Arhiepiscopia Sibiului, pr. Savu Popa, şi protopopul de Sălişte, Petru Toader Damian.
Programul sărbătorii a cuprins câteva momente de muzică religioasă, urmate de evocarea personalităţii lui Constantin Brâncoveanu, prin lecturi şi cuvântări.
În debutul programului, corul parohial a interpretat imnul „Apărătoare Doamnă“, după care elevii şcolii din Cristian, pregătiţi de profesorul Ioan Chiş şi dirijaţi de învăţătoarea Laura Luchian, au încântat credincioşii prezenţi şi oaspeţii cu fragmente din Balada Brâncovenilor şi o priceasnă.
Un moment deosebit a fost oferit de scriitoarea Emanuela Ciocan din Timişoara, care a lecturat fragmente dintr-o carte de poveşti pentru copii, în care se relatează viaţa şi martiriul Sfinţilor Brâncoveni. Cei mici au avut posibilitatea să intre în atmosfera secolului al XVIII-lea prin intermediul naraţiunii şi să afle detalii despre evenimentul de la 1714, care a zguduit întreaga Europă.
Momentul de lectură a fost urmat de o nouă interpretare a corului parohial, care a încântat auditoriul cu un vechi tropar al brâncovenilor. În cele din urmă, Grupul vocal psaltic „dia.Logos“ a cântat câteva stihiri din slujba Sfinţilor Brâncoveni.
„Motivul pentru care am organizat această manifestare este comemorarea celor 300 de ani de la martirajul Sfinţilor Brâncoveni şi, de asemenea, încercăm să ne cunoaştem mai bine prin astfel de evenimente, iar în toamna anului viitor vom organiza o nouă ediţie a sărbătorii, atât în bisericile noastre, dar şi la Căminul Cultural, îmbogăţind cele care încep în biserică cu un festival pentru comuna noastră“, a spus pr. Adrian Roman.
„Sfântul de Aur“
Momentele artistice au fost urmate de cuvântările oaspeţilor. În prelegerea sa, pr. Savu Popa a evidenţiat principalele virtuţi ale Sfântului Constantin Brâncoveanu, un domnitor care a câştigat bunurile vieţii veşnice renunţând la cele lumeşti: „Sfântul Constantin Brâncoveanu era foarte bogat şi i se spunea «Prinţul Aurului», pentru că a adunat foarte mult aur la curtea lui. Apoi a devenit «Prinţul de Aur», pentru că n-a folosit banii doar în scopuri personale, ci a susţinut Şcoala şi i-a iubit pe tineri“. De asemenea, Sfântul Constantin Brâncoveanu a acordat atenţie şi oamenilor din popor, pe care i-a sprijinit pentru a se elibera de biruri, ajutându-i cu bani. „Aşa a devenit «Prinţul de Aur», iar apoi, prin moartea lui martirică a devenit «Sfântul de Aur». Astăzi, noi ne putem sprijini pe fundamentul celor lăsate de sfinţii neamului nostru“, a spus pr. Savu Popa. Părintele consilier a transmis credincioşilor şi copiilor prezenţi binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.
La final, protopopul Petru Toader Damian a subliniat influenţa artei şi culturii brâncoveneşti în Transilvania, biserica din Cristian fiind un exemplu de aşezământ ridicat după arhitectura şi arta picturală dezvoltate în timpul marelui domnitor.
„Sfinţii Martiri Brâncoveni sunt astăzi acasă, pentru că această biserică este o ctitorie a românilor din Cristian, într-un stil brâncovenesc, imprimat neamului şi omenirii în arhitectură şi artă, prin marele domnitor“, a spus pr. Damian.
Sărbătoarea s-a încheiat în curtea bisericii, unde o formaţie de muzică populară a încântat participanţii cu piese tradiţionale, momentul fiind urmat de o agapă frăţească.