Sfinţii Trei Ierarhi, prăznuiţi la Timişoara

La sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi, Catedrala mitropolitană din Timişoara şi-a prăznuit hramul istoric. Cu acest prilej, ierarhi, preoţi şi credincioşi din întreg cuprinsul Mitropoliei Banatului şi-au îndreptat paşii spre măreţul lăcaş, ocrotit de  cei trei luceferi ai Ortodoxiei, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.

 

La invitaţia Înaltpreasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, a fost prezent în mijlocul clericilor şi credincioşilor timişoreni şi Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului. Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie de hram a fost oficiată la Catedrala mitropolitană de Preasfinţitul Lucian şi Preasfinţitul Paisie  Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, înconjuraţi de un sobor impresionant de preoţi şi diaconi de la parohiile şi mănăstirile timişene.

 

La slujbă au luat parte elevi de la clasele de teologie ale Liceului Pedagogic „Carmen Sylva“ din Timişoara, profesori şi studenţi ai Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie, din cadrul Universităţii de Vest din oraş, precum şi numeroşi credincioşi veniţi din întreaga Mitropolie a Banatului. 

 

În cuvântul de învăţătură adresat celor prezenţi, chiriarhul Caransebeşului a evidenţiat câteva dintre virtuţile şi trăsăturile morale ale celor trei mari dascăli ai lumii şi ierarhi ai Bisericii, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. În acest sens, Preasfinţia Sa a precizat: „Sfinţii Trei Ierarhi, ocrotitorii acestei preafrumoase catedrale din Timişoara, sunt pentru noi toţi modele de viaţă şi trăire creştină. Aceştia au strălucit luminat în «secolul de aur» al Bisericii creştine, în veacul al IV-lea, prin întreaga lor viaţă, prin slujirea şi dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni, iar mai presus de toate, prin bogata lor cultură teologică şi lucrarea lor  pastorală şi învăţătorească. Ei reprezintă şi pentru noi cei de astăzi, clerici şi credincioşi, teologi şi oameni de cultură, adevărate exemple de viaţă şi călăuze în drumul spre cunoaşterea lui Dumnezeu şi spre dobândirea mântuirii. Prin scrierile lor, Sfinţii Trei Ierarhi luminează şi înţelepţesc inimile şi sufletele iubitorilor de Dumnezeu şi ale tuturor elevilor, studenţilor şi profesorilor teologi, care îi au ocrotitori şi povăţuitori“.

 

În finalul Sfintei Liturghii, soborul slujitorilor a oficiat slujba de binecuvântare a prinoaselor aduse de credincioşi în cinstea Sfinţilor Trei Ierarhi, ocrotitorii şi patronii spirituali ai măreţului lăcaş mitropolitan.   

 

După slujbă, Preasfinţitul Paisie Lugojeanul a mulţumit Preasfinţitului Lucian pentru bucuria de a sluji împreună în catedrala timişoreană, încredinţându-l totodată de toată dragostea şi preţuirea clericilor şi a credincioşilor din Arhiepiscopia Timişoarei.

 

În seara aceleiaşi zile, după slujba Vecerniei, corul catedralei, condus de pr. Dan Dragomir, a susţinut tradiţionalul concert închinat Sfinţilor Trei Ierarhi. 

Catedrala mitropolitană din Timişoara este una dintre cele mai reprezentative şi mai izbutite monumente arhitecturale din ţara noastră. Situată în centrul oraşului de pe Bega, la încrucişarea celor mai importante artere de circulaţie, catedrala închinată Sfinţilor Trei Ierarhi impresionează prin dimensiunile ei însemnate, prin specificul arhitectural şi prin învelişul de ţiglă smălţuită, care străluceşte minunat în lumina soarelui. Catedrala a fost construită între anii 1936 şi 1940, după schiţa arhitectului Ioan Troianescu, fiind declarată monument de artă pentru arhitectura, pictura şi sculptura ei. Construcţia propriu-zisă a catedralei a început în anul 1936, prin sfinţirea pietrei de temelie, de către episcopul Andrei Magieru al Aradului.

 

Lucrările de zidire au durat aproape cinci ani, catedrala întinzându-se astăzi pe o suprafaţă de peste 1.500 de metri pătraţi, volumul total al interiorului fiind de peste 50.000 de metri cubi. Catedrala are nu mai puţin de 11 turle, din care turnul principal are aproape 84 de metri. Construcţia are o lungime de 63 de metri şi o lăţime de 32 de metri. La slujbele săvârşite în aceasta pot lua parte în jur de 5.000 de credincioşi. În turnurile catedralei sunt aşezate şapte clopote mari, deosebit de puternice, armonizate de maestrul Sabin Drăgoi.

 

În toamna anului 1946, după zece ani de efort, noul lăcaş mitropolitan, împodobit cu cele mai bune şi mai alese opere, aştepta solemnitatea târnosirii şi încredinţării cultului pentru care a fost destinat. Astfel, a fost aleasă ziua de 6 octombrie 1946 ca zi a marelui praznic al ortodocşilor din Banat. La această mare procesiune au participat însuşi patriarhul Nicodim Munteanu şi regele Mihai I, alături de întreg episcopatul Mitropoliei Ardealului şi reprezentanţi din toate colţurile pământului românesc. Din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, finisajele şi picturile interioare şi exterioare s-au terminat însă abia în anul 1956. (George Giurgiu, Valentin Birău)