Sfinţire de troiţă în centrul Iaşului

▲ Zeci de credincioşi au participat duminică, 12 aprilie 2009, la sfinţirea troiţei din curtea Bisericii „Sfinţii Atanasie şi Chiril“ din Iaşi, ridicată la iniţiativa Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova ▲ La slujba de sfinţire, oficiată de trei preoţi, a participat şi meşterul popular Marian Borş, din localitatea Moşna, judeţul Iaşi, cel care a sculptat troiţa ▲

După oficierea Sfintei Liturghii de la Biserica „Sf. Atanasie şi Chiril“ din Iaşi, pr. Dumitru Păduraru, misionar la această biserică, alături de pr. Ioan Leonte de la parohia Nicoriţă din Iaşi şi de pr. Gabriel Alexe au oficiat slujba de sfinţire a troiţei. La sfârşitul anului 2007, Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova (AMPM), în parteneriat cu parohia „Sf. Ioan cel Nou“ - Nicoriţă, a realizat un proiect prin care dorea amplasarea unei troiţe în cartierul ieşean Tătăraşi. Mulţi dintre locuitorii zonei au răspuns cu entuziasm la apelul pr. paroh Ioan Leonte de la Biserica Nicoriţă, astfel încât meşterul popular Marian Borş şi-a asumat realizarea troiţei. După ce crucea din lemn a fost terminată, ar fi trebuit să fie amplasată în intersecţia din zona Piaţa Chirilă, din Tătăraşi. „Dumnezeu ne-a pus să începem treburile de aici încolo“ Etnograful Marcel Lutic, preşedintele AMPM, a explicat, la finalul slujbei de sfinţire, cum a ajuns troiţa în curtea Bisericii „Sf. Atanasie şi Chiril“ din spatele Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Iaşi. „Voia noastră e una, voia lui Dumnezeu a fost alta. Gândul meu nu s-a potrivit cu voia Domnului. Numai Dumnezeu ştie de ce această troiţă a trebuit să ajungă în curtea Bisericii cu hramul «Sf. Atanasie şi Chiril», biserică-monument istoric, ridicată după jumătatea veacului al XVII-lea, actualmente capelă a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie. După îndelungi chibzuieli şi sfaturi cu pr. Dumitru Păduraru, am decis că e potrivită amplasarea la umbra bătrânei biserici din spatele UMF din Iaşi. Dumnezeu a vrut ca această biserică, ce are peste 350 de ani, să ia o haină nouă. Potrivit credinţei celor dinaintea noastră, o troiţă protejează locul în care se află, îl purifică, ţine la distanţă duhurile rele. Meşterul Marian Borş a respectat şi ceea ce rigorile iconografiei creştine o cer, dar, în acelaşi timp, este o îmbinare şi cu frumoasele noastre motive şi decoruri din arta populară românească“, a spus etnograful Marcel Lutic. A urmat un cuvânt din partea pr. Dumitru Păduraru, care a mulţumit meşterului Marian Borş, pentru că a realizat troiţa, şi tuturor donatorilor, mulţi dintre ei prezenţi la slujba de sfinţire. „Dacă te uiţi la troiţa aceasta, îţi dai seama că cel care a sculptat-o, cel care a modelat-o cu mâinile lui este un artist în sufletul căruia Dumnezeu a picurat puţin din frumuseţea raiului. Uitându-mă la biserică şi la cruce, am putea spune că Dumnezeu ne-a pus să începem treburile de aici încolo. Dacă vrem să reparăm şi biserica, e nevoie să luăm şi crucea în spate. Dumnezeu ne pune, în spatele fiecăruia dintre noi, crucea aceasta, arătându-ne că poate vom avea zile mai senine sau cu vânt, sau ploaie. Avem speranţa că biserica îşi va recăpăta haina aceea frumoasă pe care a avut-o până la cel de-al Doilea Război Mondial“, a mărturisit pr. Dumitru Păduraru.