Sforăitul şi oboseala diurnă ascund probleme respiratorii
Potrivit medicilor pneumologi, sforăitul şi somnul neodihnitor, alături de oboseala diurnă ar trebui să fie principalele semnale care să ne atragă atenţia asupra unor posibile probleme respiratorii, cu multiple implicaţii cardiovasculare şi metabolice. Tocmai de aceea apneea în somn ar putea fi una dintre afecţiunile evaluate la acordarea sau reînnoirea permisului de conducere.
Toate aceste probleme medicale, de multe ori neglijate, au făcut obiectul conferinţei organizate pe 13 martie, de Societatea Română de Pneumologie (SRP) şi Secţiunea de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă (SSVNI), pentru a marca Ziua Mondială a Somnului. „Printre consecinţele hipersomniei şi insomniei se numără sindromul de apnee în somn cu somnolenţă diurnă, hipertensiune arterială, boli ischemice cardiace, cardiovasculare, diabet şi dacă se ajunge în fază foarte avansată pacientul are tulburări de vigilenţă, tulburări de veghe, este afectată performanţa inclusiv la serviciu, cât şi în familie, iar la polul opus este insomnia cu tot ce înseamnă impact pe termen scurt şi ea afectează memoria, atenţia. Este un element care poate atrage pe termen lung o serie de patologii. De multe ori este corelată cu afecţiuni din sfera psihiatrică, anxietate, depresie nu de puţine ori. Ele trebuie să fie prevenite şi tratate“, a declarat prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, potrivit Agerpres.
Totodată, un număr deloc neglijabil din accidentele mortale de pe autostrăzi, provocate de adormirea la volan, au fost asociate cu tulburări ale somnului, persoanele care suferă de apnee în somn fiind de şase ori mai expuse riscului de a fi implicate într-un accident de maşină din cauza oboselii. De altfel, unul dintre subiectele dezbătute în cadrul conferinţei de joi a fost Directiva Comisiei 2014/85/UE din data de 1 iulie 2014, care solicită includerea sindromului de apnee în somn de tip obstructiv pe lista patologiilor care necesită evaluarea la acordarea sau reînnoirea permisului de conducere, precum şi felul în care România s-ar putea alinia la această legislaţie, în condiţiile în care în ţara noastră tratamentul acestei afecţiuni nu se află pe lista celor compensate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Potrivit profesorului Florin Mihălţan, din cele şapte ore de somn recomandate mai mult de 60% ar trebui să fie somn profund, „restaurator“.
Statisticile arată că aproape 45% din populaţia globului este afectată de un somn neodihnitor, consecinţele imediate fiind afectarea calităţii vieţii profesionale şi sociale.
Specialiştii prezenţi la conferinţă au reamintit faptul că Ventilaţia Non-Invazivă (VNI) a fost inclusă, încă din 2014, pe lista pachetelor de servicii medicale de bază pentru îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative la domiciliu pentru bolile neuromusculare, fibroză chistică şi bolile restrictive ale cutiei toracice. VNI reprezintă livrarea aerului cu presiune de la ventilator la pacient prin intermediul unei măşti oro-nazale, evitând complicaţiile intubării, şederea în secţiile de ATI şi spitalizarea prelungită. Modul VNI şi-a găsit aplicaţie atât în tratamentul acut/în spital, cât şi la domiciliu. (Otilia Bălinişteanu)