Sihăstria reînviată – o candelă a credinței
Construirea şi sfințirea bisericii mari a Mănăstirii Sihăstria Putnei reprezintă o dovadă a credinței vii şi jertfelnice a unei comunități monahale harnice şi dinamice, dar şi un eveniment mare, sfânt şi binecuvântat, nu numai pentru ținutul Bucovinei, cu mănăstiri şi biserici străvechi, cu sfinți voievozi, ierarhi şi cuvioși, care au păstrat unitatea poporului şi a credinței strămoșești, ci este un dar binecuvântat al lui Dumnezeu pentru întregul neam românesc.
Această mănăstire, care a cunoscut în ultimii ani o înnoire spirituală deosebită şi o dezvoltare edilitară amplă, a reușit să renască din ruină prin puterea duhovnicească a acestui loc sfințit de nevoințele sihaștrilor care se retrăgeau aici pentru mai multă liniște, rugăciune şi nevoință.
Cuvântul „sihastru” este transcrierea românească a cuvântului „isihast”, din limba greacă, şi înseamnă „om iubitor de liniște”, sau de pace interioară, prin practicarea rugăciunii inimii în locuri singuratice, realizând astfel o mai mare apropiere de Dumnezeu.
Existenţa isihasmului şi a spiritualității filocalice de tip athonit sau constantinopolitan în viața Ortodoxiei româneşti este dovedită şi de această mulțime a sihăstriilor care au existat pretutindeni unde s-au înălțat mănăstiri mari, cum este şi cazul acestei sihăstrii din apropierea Mănăstirii Putna.
Retragerea în isihie înseamnă pacificarea patimilor, a gândurilor, a cuvintelor şi a comportamentului, prin lucrarea rugăciunii. Viața în isihie este o nevoință în rugăciune, până la sfințirea profundă a minții şi a sufletului, a întregii ființe omenești.
De aceea, călugării isihaşti sau călugării sihaștri au fost în istorie mari sfătuitori, precum Sfântul Daniil Sihastrul, duhovnicul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, sau Sfinții Cuvioși Sila, Paisie şi Natan, ocrotitorii acestei mănăstiri, a căror canonizare am proclamat-o solemn în ziua de 14 mai 2017. Toți acești sfinţi au fost rugători neîncetați, cunoscuți duhovnici și povățuitori de suflete, care sfătuiau prin înțelepciunea care vine de la Dumnezeu, o înțelepciune a smereniei, a păcii sufletești, a dreptăţii şi a bucuriei duhovnicești pe care o dăruiește Duhul Sfânt celor care Îl iubesc pe Dumnezeu.
Astăzi, la momentul binecuvântat al sfințirii bisericii şi picturii Mănăstirii Sihăstria Putnei, dorim să exprimăm, alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuților, aprecierea şi preţuirea noastră pentru toată lucrarea care s-a desfăşurat aici cu multă dăruire şi iubire jertfelnică.
Totodată, felicităm pe părintele stareț Arhimandrit Nectarie Clinci, dimpreună cu obștea monahală a Mănăstirii Sihăstria Putnei, harnică şi misionară, pe toți sprijinitorii ei din țară şi din străinătate, precum şi pe toți clericii şi credincioșii prezenți la acest eveniment sfânt şi solemn de spiritualitate creștină şi demnitate românească.
Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Preacuratei Maicii Sale şi tuturor sfinților să ocrotească această mănăstire şi să dăruiască pace şi bucurie, sănătate şi mântuire tuturor închinătorilor şi binefăcătorilor ei.
Cu multă prețuire şi părintească binecuvântare,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la sfințirea bisericii şi a picturii Mănăstirii Sihăstria Putnei, cu hramul Izvorul Tămăduirii, duminică, 27 august 2017