Simbolismul baptismal al perlei

Unul dintre simbolismele baptismale inedite, folosit cu precădere în teologia siriană din primele veacuri creştine, este perla. Între numeroasele ei înţelesuri mistice, simbolul perlei vine să întărească teologia dogmatică a Tainei Sfântului Botez, legând-o inseparabil de cele mai importante evenimente ale mântuirii obiective: moartea şi Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. 

 

Prezentă chiar în operele cu autor anonim din primele două veacuri creştine (Sebastian Brock, Some Important Baptismal Thems in the Syriac Tradition, p. 200), nestemata face subiectul unora dintre cele mai frumoase imne ale tradiţiei siriene. Cel mai de seamă şi totodată cel mai priceput autor rămâne fără îndoială Sfântul Efrem Sirul, Poetul din Nissibis. Folosind frecvent impactul descrierilor analogice, Sfântul Părinte reuşeşte în imnele dedicate perlei să contureze un splendid tablou simbolistico-dogmatic, descoperind în versuri frumuseţea Tainei Baptismale. În acest context, simbolismul perlei Îl descoperă în primul rând pe Hristos, pentru care cel ce urmează să fie botezat se scufundă în adâncurile mării. Imaginea este întărită de verbul „mad“, care înseamnă în limba siriacă „a cufunda“, „a fi botezat“. În al doilea rând, perla face trimitere la Adam, ca exponent al întregului neam omenesc apăsat de robia păcatului şi a morţii, pentru care „Hristos Însuşi se scufundă şi se aduce în propriul său botez“. Nu în cele din urmă, în gândirea Sfântului Efrem, perla simbolizează întreaga Biserică, spălată şi înnoită prin Sângele Crucii.

Legat de primul simbolism, cel al afundării omului în apa baptismală, Sfântul Părinte „introduce perla în contextul baptismal printr-un pasaj de o minunată complexitate care poate fi interpretat pe trei niveluri diferite, graţie folosirii cu înţeles dublu a termenilor «shlihe» - cu sensul de «gol» şi «Apostol» şi «mad» - cu înţelesul de coborâre şi botezare“ (ibidem). Iată ce spune în acest sens: „Shlihe (om dezbrăcat, gol/Apostolii) s-au cufundat pentru a te găsi, o, Perlă. Căci nu vreun rege te-a făcut cunoscută neamului omenesc / ci shlihe (Apostolii) biete pescar Galilean“ (ibidem).

 

Dimensiunea simbolistico-mistică a Botezului în teologia siriană reuşeşte să armonizeze perfect capacitatea de descriere vizuală şi înţelesul problematicii mistagogice. Aşa se face că imaginea baptismală a perlei se completează şi se întăreşte prin prezenţa incandescentă a Sfântului Duh. Aşa de face că, potrivit unei vechi tradiţii orientale, „atunci când lumina loveşte scoica, pătrunzând prin apele mării, aceasta se deschide, urmare a acestei minunate conjugări dintre foc şi apă“. Aceast minunat tablou este redat cu măiestrie de Sfântul Efrem Sirul, care, în rândurile celor cinci poeme ale sale despre „Perlă“, aşază în lumină prin analogii şi simboluri caracterul hristologico-mistic al cadrului baptismal. El arată astfel că Hristos - Perla S-a născut „prin venirea Focului Sfântului Duh peste Preasfânta Fecioară, scoica cea aleasă“ (Sebastian Brock, The Holy Spirit in the Syrian Tradition, p. 30). În concluzie, consecinţa acestei coborâri mântuitoare este exprimată de Sfântul Părinte prin trei imagini sugestive, simbolizând: „moartea, învierea şi noua viaţă începută în Hristos“.