Simpozion internaţional la Cluj: „Pastorație și Duhovnicie în Diaspora Românească. Purtarea de grijă a celor adormiți în cultul și practica Bisericii Ortodoxe”

Un articol de: Darius Echim - 02 Noiembrie 2021

Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a organizat Simpozionul internaţional de teologie, istorie, muzicologie și artă, cu tema „Pastorație și duhovnicie în diaspora românească. Purtarea de grijă a celor adormiți în cultul și practica Bisericii Ortodoxe”. Ediția din acest an a avut loc în perioada 1-2 noiembrie, în format fizic și online.

Ierarhi, profesori, teologi și oameni de cultură din țară și străinătate au discutat pe diferite teme și probleme de actualitate care se încadrează în tematica anului 2021, declarat An omagial al pastorației românilor din afara României și An comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor.

Evenimentul a început luni, 1 noiembrie, în capela Facultății de Teologie Ortodoxă, din campusul universitar „Nicolae Ivan”, unde Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a săvârşit o slujbă de Te Deum, în prezența Înaltprea­sfin­țitului Părinte Andrei, Arhie­piscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a Prea­sfințitului Părinte Neophytos Kongai, Episcopul ortodox de Nyeri și Muntele Kenya, precum și a altor invitați.

În aula facultății, a avut loc deschiderea oficială a lucrărilor simpozionului, în prezența și cu participarea atât online, cât și fizică a patru ierarhi, cadre didactice, teologi şi studenți. Arhim. prof. dr. Teofil Tia, decanul facultăţii, a adresat participanților un cuvânt de bun venit și a prezentat tema întâlnirii științifice.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de binecuvântare și a susținut referatul „Un academician preocupat de cele spirituale mărturisește faptul că între cunoașterea religioasă și cea științifică nu-i antagonism, ci-i complementaritate”. „În veacul al XX-lea au trăit mulți intelectuali mari care aveau o viață spirituală intensă, inclusiv academicianul Virgil Cândea”, a remarcat ierarhul.
Prin intermediul platformei „Zoom”, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a vorbit pe tema „Fenomenul migrației în general și migrația românească în America. Preasfințitul Policarp Morușca, primul Episcop al diasporei românești”.

„Biserica în Africa”

Preasfințitul Părinte Neophytos Kongai, Episcopul ortodox de Nyeri și Muntele Kenya, a susținut un referat pe tema „Biserica în Africa: pastorația, slujire pentru vindecare și misiune”.

„Fiecare funcție a grijii pastorale este esențială pentru vindecarea sufletelor. Suntem cu toții chemați să știm că pastorația creștină africană este o sarcină dificilă. Aceasta necesită o multitudine de direcții. Ea nu se referă doar la aspectul spiritual, ci, în mare măsură, și la aspectul umanitar. Ea are nevoie de o abordare integrată în viața complexă a africanilor. Procedând astfel, îngrijirea pastorală va însemna că ființele umane Îl întruchipează pe Hristos și devin agenți și faruri ale dorinței și vindecători ai vieții, în ciuda numeroaselor modele de suferință. Aceasta este chemarea noastră la preoție, de a aduce vindecare lumii rănite. Lumea are nevoie de noi, Africa are nevoie de voi, Africa își întinde brațele pentru slujirea voastră pastorală. Veniți și vedeți!”, a îndemnat Episcopul Neophytos.

Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, a con­fe­ren­țiat pe tema „«Și s-a adă­ugat la neamul său». Gânduri adunate cu privire la moarte și omul contemporan”, subliniind că deşi părinţii doresc să îi protejeze pe copii, excluzându-i de la funeraliile din familie, acest fapt îi face vulnerabili pe cei mici în faţa provocărilor vieţii, rezultând şi o îndepărtare a lor faţă de familie: „Soluția pastorală pe care o propunem este tocmai asumarea sufe­rinței și a morții, care se trăiesc împreună, «cei tari purtând slăbiciunilor celor vulnerabili» (Romani 15, 1)”.

Lucrările simpozionului s-au desfăşurat în cadrul a patru secțiuni: Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă Sacră. Expoziția de artă sacră, coordonată de prof. dr. habil. Marcel Muntean și conf. dr. Claudia Trif, deschisă până pe 30 noiembrie, poate fi vizitată la sediul facultăţii și online.