Simpozion naţional dedicat Sfinţilor Martiri Brâncoveni
În cadrul „Anului omagial euharistic“ (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi al „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ în Patriarhia Română, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman“, din cadrul Universităţii din Oradea, a organizat Simpozionul naţional cu tema „Mărturisire şi martiriu ca asumare a vieţii în Hristos la Sfinţii Brâncoveni“.
Simpozionul, organizat în perioada 5-6 mai, a debutat cu oficierea slujbei de Te Deum, în paraclisul universitar „Sfântul Teodor Studitul“ al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, în prezenţa cadrelor didactice participante la simpozion, invitaţi de seamă, profesori şi studenţi.
În cadrul lucrărilor simpozionului desfăşurat în sala Centrului de studii teologice interdisciplinare din cadrul facultăţii, la care au participat cadre didactice de la mai multe facultăţi de teologie ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române şi personalităţi din mediul academic orădean, a fost omagiată personalitatea Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, şi au fost evocate epoca sa şi personalităţile care au marcat-o.
Pr. prof. Radu Valer Rus, consilier pentru învăţământ şi activităţi cu tineretul al Episcopiei Oradiei şi director al Liceului Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu“ din Oradea, a transmis mesajul de binecuvântare al Preasfinţitului Sofronie, Episcopul Oradiei, adresat participanţilor la simpozion, subliniind importanţa şi necesitatea oferirii tinerelor generaţii a unor modele de vieţuire creştină şi de jertfire pentru credinţa ortodoxă şi pentru Biserica Domnului Iisus Hristos, aşa cum sunt Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache, care au fost martirizaţi, în urmă cu 300 de ani, la Constantinopol, pentru statornicia în credinţa dreptmăritoare şi demnitatea de care au dat dovadă în apărarea neamului românesc.
Grijă pentru românii din Transilvania
În referatele prezentate, participanţii au remarcat faptul că, deşi şi-a început domnia în împrejurări grele pentru Ţara Românească, într-o Europă marcată de efectele îndelungatului război dintre turci şi austrieci, noul domnitor, printr-o diplomaţie deosebită, a ştiut să întreţină legături de prietenie cu toţi vecini de graniţă, pentru ca ţara să fie protejată de invazii şi cuceriri. În astfel de împrejurări favorabile, cei peste douăzeci şi cinci de ani de domnie ai domnitorului martir au reprezentat o perioadă de maximă strălucire culturală şi artistică. S-au zidit biserici şi mănăstiri, s-au deschis şcoli de toate gradele, s-au tipărit cărţi în diferite limbi, au fost sprijiniţi şi încurajaţi oamenii de carte, acordându-se ajutoare materiale multor aşezăminte bisericeşti ortodoxe căzute sub dominaţie otomană.
Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu s-a dovedit a fi un neîntrecut sprijinitor şi ocrotitor al oamenilor de cultură. În timpul domniei lui şi-au desfăşurat activitatea numeroşi oameni de carte români, dar şi de alte neamuri, cu toţii fiind sprijiniţi material de către domnitor.
O grijă deosebită a arătat şi faţă de românii din Transilvania, ctitorind aici lăcaşuri de închinare şi oferindu-le numeroase danii. Cărţile româneşti tipărite în timpul domniei lui au cunoscut o largă circulaţie şi în ţinuturile transilvănene.
A fost remarcat curajul de care a dat dovadă în timpul martiriului său, prin moartea sa cu adevărat mucenicească, vrednicul domnitor oferind posterităţii o pildă de dăruire şi de jertfă pentru credinţa ortodoxă şi pentru ţara sa.
În unanimitate, participanţii la eveniment au arătat că despre Sfinţii Martiri Brâncoveni nu se poate vorbi decât cu o evlavie deosebită, aducându-le cinstirea cuvenită, deoarece ei constituie modele de jertfire pentru credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos. La finalul lucrărilor, pr. prof. dr. Dumitru Megheşan, decanul facultăţii orădene, a mulţumit PS Sofronie, Episcopul Oradiei, pentru părinteasca dragoste şi purtare de grijă, precum şi tuturor participanţilor la acest moment omagial.