Simpozion naţional închinat părintelui Ghelasie Gheorghe la Tismana
Mănăstirea Tismana a găzduit în perioada 19-21 aprilie lucrările simpozionului naţional cu tema „Cultură şi spiritualitate în opera părintelui Ghelasie Gheorghe“. Cu acest prilej, câteva zeci de profesori universitari, preoţi, monahi, oameni de cultură, actori sau simpli credincioşi din întreaga ţară au participat la sesiunile de comunicare, organizate în cinstea marelui duhovnic din Lavra Frăsineiului. Evenimentul a fost deschis de IPS Mitropolit Irineu, care a vorbit despre personalitatea părintelui Ghelasie, subliniind îndeosebi calitatea sa de duhovnic. În acest sens, prelegerea IPS Părinte s-a intitulat generic „Un chip duhovnicesc la hotarul întâlnirilor semnificative“. „Părintele Ghelasie a fost un duhovnic iscusit, un bun povăţuitor şi un fin cercetător de suflete. El era preocupat de o cercetare a sufletului din toate punctele de vedere. Mergea până într-acolo încât reuşea să scruteze interiorul omului, pentru a găsi, asemenea unui medic iscusit, rana şi totodată leacul pe care trebuia să-l întrebuinţeze. Cu cuvântul său reuşea să facă foarte mult pentru cei care îl ascultau. Harisma sa a fost cu siguranţă cea a duhovnicului. Puterea pe care Dumnezeu i-a dat-o a fost unică. În consecinţă, preocuparea sa constantă după medicina isihastă, aşa cum a numit-o, este roada duhului Ortodoxiei, ştiindu-se că în Ortodoxie poruncile dumnezeieşti sunt considerate medicamente, iar împlinirea lor, o terapie. Păcătosul este bolnavul, iar vindecarea sa nu poate deveni o pricină de mândrie, pentru că a te însănătoşi înseamnă a reveni la normalitate, la starea cea bună. Problema vindecării este abordată de părintele Ghelasie în contextul legăturii omului cu Dumnezeu, care cuprinde iconic integralitatea vieţii umane“ , a spus IPS Părinte. Mitropolitul Olteniei a subliniat totodată faptul că gândirea părintelui Ghelasie a fost întru totul ortodoxă, neieşind din tiparele canonice ale învăţăturii noastre de credinţă.
Congresul s-a încheiat duminică, 21 aprilie, prin participarea la Sfânta Liturghie, oficiată la altarul Mănăstirii Tismana.