Simpozionul Național „Moștenirea Mușatină. Credință-Cultură-Istorie” continuă în Cetatea Sucevei

Un articol de: Irina Ursachi,   Pr. Ștefan Mihalcea - 17 Septembrie 2022

La împlinirea a 500 de ani de la Sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților organizează o serie de evenimente menite să aducă la lumină o parte dintre cele mai însemnate aspecte ale moștenirii cultural‑istorice și religioase pe care dinastia mușatină ne‑a lăsat‑o prin monumentele și obiectele de patrimoniu, dar mai ales prin acțiunile acestora în apărarea credinței noastre strămoșești, întreprinse de cea mai importantă dinastie domnitoare a Moldovei.

În programul manifestărilor dedicate acestui an aniversar se numără și Simpozionul Național „Moștenirea Mușatină. Credință-Cultură-Istorie”, desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, în perioada 15‑17 septembrie 2022, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Evenimentul a adus împreună reprezentanți ai spațiului cultural românesc și profesori de la facultățile de teologie din țară, istorici, filologi și arheologi, precum și oficialități ale statului.

Ceremonia de deschidere a început cu o rugăciune de binecuvântare, rostită în prezența a numeroși clerici și profesori conferențiari, a invitaților de seamă și a auditoriului format din delegați ai Centrului eparhial Suceava, reprezentanți ai autorităților locale, cadre didactice universitare, dar și studenți și elevi seminariști, precum și stareți și starețe ale mănăstirilor bucovinene.

Au urmat intervenții din partea Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, din partea Ministerului Culturii, a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, și din partea Academiei Române și, nu în ultimul rând, din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin citirea cuvântului de bun-venit transmis de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic.

Sesiunea comunicărilor simpozionului, desfășurat în Aula Magna a Universității sucevene, a debutat cu prezentările studiilor istoricilor, teologilor, arheologilor și arhitecților prezenți: prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, pr. prof. univ. dr. Viorel Sava, prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr, pr. prof. univ. dr. Alexandru M. Ioniță, lect. univ. dr. Elena Firea, lect. univ. dr. Alexandru Prelipcean, pr. prof. univ. dr. Ștefan Iloaie, dr. Monica Dejan, stavrofora Gabriela Platon și prof. univ. dr. arhitect Virgil Polizu. În cadrul manifestării științifice a fost amintit felul în care Moștenirea Mușatină își face simțită prezența și în zilele noastre, atât prin sfintele lăcașuri, cât și prin credința a cărei flacără a rămas vie încă din secolul al XIV‑lea.

Un moment deosebit al evenimentului l‑a reprezentat și intervenția pr. redactor Ștefănel‑Stelian Ciurciun, care a vorbit despre Editura Crimca și Tipografia Vartolomeu Măzăreanu, puse în slujba promovării patrimoniului cultural‑religios al Moldovei mușatine.  

Seara, invitații Simpozionului Național „Moștenirea Mușatină. Credință-Cultură-Istorie” au vizitat Mănăstirea Sihăstria Râșcăi, aflată într‑un amplu proces de înfrumusețare, în această perioadă lucrându‑se la pictarea exteriorului sfântului lăcaș care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu.

Și cea de‑a doua zi a manifestării științifice desfășurate în cinstirea memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional, a adus împreună reprezentanți ai spațiului cultural românesc și profesori de la facultățile de teologie din țară, cercetători, istorici, filologi și arheologi.

Cea dintâi comunicare a zilei a fost prezentată de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Ierarhul a vorbit despre chipul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou reflectat în texte imnografice strămoșești, lucrarea propunându‑și evidențierea unor elemente privind modul în care imnografia a receptat mucenicia Sfântului Ioan cel Nou și ce anume dorește Biserica să împărtășească - drept mesaj inspirat din viața mucenicului - celor care participă la sfintele slujbe.

Au urmat prelegerile susținute de pr. prof. univ. dr. Mihai Himcinschi, pr. dr. Gabriel Herea, prof. univ. dr. Dumitru Vitcu, pr. prof. univ. dr. Vasile Nechita, pr. prof. dr. Florin Țuscanu, arhim. Mihail Daniliuc, arhim. Dosoftei Dijmărescu, prof. dr. habil. Nicoleta Vornicu, prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, precum și de arhid. lect. univ. dr. Vasile M. Demciuc. Cei prezenți s‑au bucurat de prezentările unor lucrări deosebite, care au abordat tematici diverse, menite să surprindă cât mai mult din rolul pe care Mușatinii l‑au avut în istoria, cultura și credința neamului nostru.

Catedra de Slavistică de la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost reprezentată de conf. univ. dr. Marina Vraciu, de conf. univ. dr. Ludmila Bejenaru și de prof. univ. dr. Leonte Ivanov.

Nu au lipsit studiile despre lucrările de restaurare ale Bisericii „Sfântul Ilie”-Șcheia, studii arheologice și prezentări care redau, cu ajutorul imaginilor, restaurările picturii acestui sfânt lăcaș care anul acesta, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, a redevenit mănăstire, potrivit dorinței ctitorului, Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. Lucrările au fost prezentate de dr. Alexandrina Mustea, prof. univ. dr. Oliviu Boldura, dr. Georgiana Zaharia și dr. Ion Mareș.

Ultima zi a evenimentului prilejuit de împlinirea a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”, 17 septembrie 2022, a încununat în chip deosebit strădania celor care, prin sesiunile de comunicări științifice dedicate celei mai importante dinastii domnitoare a Moldovei, au adus la lumină o parte dintre cele mai însemnate aspecte ale moștenirii cultural‑istorice și religioase pe care aceasta ne‑a dăruit‑o.

Vizita documentară în care participanții au pășit pe urmele mușatinilor, observând și analizând o parte dintre ctitoriile acestora, s‑a încheiat la Mănăstirea Putna cu Parastasul voievozilor Bogdan al III‑lea și Ștefăniță Vodă, ctitorii bisericii care îl are ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și în care se află moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, grabnic ajutător și mare făcător de minuni. Slujba a fost săvârșită de un sobor de clerici format din conferențiari ai simpozionului, sub protia Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul.

Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna.

La finalul slujbei, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a adus în atenție faptul că, în pofida luminii pe care cei plecați la Domnul o lasă în urma lor, sufletele acestora au nevoie de rugăciune continuă, cu atât mai mult cu cât ei au ctitorit sfinte lăcașuri care dăinuie până astăzi. Preasfinția Sa a rememorat o parte dintre evenimentele importante din viața voievozilor, subliniind grija nu numai pentru strămoși, cât mai ales pentru generațiile viitoare.

Simpozionul dedicat Moștenirii Mușatine s‑a încheiat cu vizitarea Muzeului Mănăstirii Putna.

Evenimentele aniversare dedicate Anului Jubileu, desfășurate cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, vor continua cu Expoziția „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava - o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, care va avea loc la Biblioteca Națională a României în data 27 septembrie 2022.

Simpozionul Național „Moștenirea Mușatină. Credință-Cultură-Istorie” a fost organizat de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare”, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, sub Patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.