Simpozionul „Voroneț - 535 ani de la zidire”
Vineri, 26 mai, la cea mai cunoscută ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt a avut loc Simpozionul internațional „Voroneț - 535 ani de la zidire”. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, sub streașina mănăstirii a fost săvârșită slujba Parastasului pentru ctitorii, slujitorii, închinătorii și binefăcătorii lăcașului de cult de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar eparhial, după care a urmat sesiunea de comunicări.
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a citit la finalul parastasului mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Mănăstirea Voroneț - un simbol al sufletului românesc”, și a transmis gândul de binecuvântare din partea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic. A urmat oferirea Ordinului „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul” profesorului universitar dr. Aurel Buzincu, cercetătorului dr. Liviu Brătescu și profesorului universitar dr. Mihai Iacobescu.
Cuvântul de bun venit a fost rostit de stareța Mănăstirii Voroneț, gazdă a evenimentului, stavrofora Gabriela Platon, în cadrul căruia a fost evocat, între altele, momentul redeschiderii ctitoriei ștefaniene în anul 1990.
Lucrările simpozionului internațional care a reunit specialiști și cercetători din diferite domenii de activitate, dar care au avut ca punct comun abordarea unor teme legate de epoca ștefaniană sau din istoria Voronețului, au debutat cu discursul domnului prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, invitat special al evenimentului, prezent online.
Domnia sa a amintit activitatea celui mai cunoscut apărător al credinței de pe meleagurile noastre, a celui mai mare domn al românilor din Evul Mediu: „Ștefan cel Mare, ctitorul Mănăstirii Voroneț și al atâtor altor lăcașuri de cult, a reușit să slujească pe Dumnezeu, credința creștină, dar și țara și neamul său, care pentru el se întindea, firește, și dincolo de hotarele Moldovei. De aceea, Ștefan cel Mare și Sfânt ne-a lăsat această moștenire. Voronețul l-a ctitorit, a dispus să fie sfințit, a dispus să se facă pictura interioară și Voronețul astfel pregătit, sub Petru Rareș, mulțumită osârdiei marelui Mitropolit Grigorie Roșca, a ajuns să fie pictat și în exterior și să reflecte minunile care se puteau înfăptui din punct de vedere artistic prin tăria credinței din această parte de răsărit a Europei. Sub auspiciile Bisericii Răsăritului, într-un moment de mare glorie pe care noi le-am crezut de decădere, în cei 47 de ani și ceva de domnie, voievodul a reușit să devină o icoană a întregului neam românesc”.
Acad. Andrei Eșanu din Chișinău le-a vorbit celor prezenți despre „Pomelnicul Mănăstirii Voroneț”, iar prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, a adus în atenție „Documente pentru Voroneț din Biblioteca Academiei Române”.
A urmat conferirea unor distincții din partea Fundației „Sfântul Ștefan cel Mare” din Chișinău, ordine înmânate de președintele acesteia, Andrei Batereanu. Au fost decorați cu Ordinul „Insigna Ștefan cel Mare și Sfânt”, seria argint - 30 ani, stavrofora Elena Simionovici, prof. Nicolae Noica și acad. Ioan Aurel Pop, precum și cu Ordinul „Insigna Ștefan cel Mare și Sfânt”, seria 30 ani - aur, academicianul Andrei Eșanu.
Totodată, fundația a oferit obștii mănăstirii statuia din bronz a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, obiect care reproduce monumentul din centrul Chișinăului.
Din cadrul conferinței nu au lipsit perspectivele filosofice referitoare la ridicarea lăcașului de cult celebrat astăzi, dar nici cele medicale legate de practicile din domeniul sănătății din vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, în cadrul evenimentului fiind prezentate lucrările „Semnificațiile metafizice ale zidirii Mănăstirii Voroneț”, de către prof. univ. dr. Nicu Gavriluță, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și „Medicina ștefaniană în contextul practicilor medicinei medievale”, de dr. Mihai Ardeleanu, din Suceava.
Prof. Liviu Papuc, cercetător literar, le-a vorbit celor prezenți despre „Amprentele Voronețului” (Spicuiri de presă), personalitatea și activitatea ultimului stareț al Mănăstirii Voroneț, Macarie, fiind evidențiată de dr. Valentina Eșanu, din Chișinău.
Prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu a susținut lucrarea intitulată „Tematica ștefaniană în publicațiile Bibliotecii Universității «Ștefan cel Mare»”, iar Maria Olar, de la Biblioteca Bucovinei, a prezentat materialul „Sfânta Mănăstire Voroneț în Arhivele Fundației «Leca Morariu»”, alcătuit alături de dr. Alis Niculică.
A urmat o nouă prelegere inedită, de această dată a ing. Ioan Eugen Borș, reprezentant SC „CONBAS” Roman, intitulată sugestiv „Scanarea 3D - instrument de cercetare istorică”.
Arheologul Ștefan Dejan, de la Muzeul Național al Bucovinei, a vorbit apoi despre săpăturile arheologice la Mănăstirea Voroneț din anul 2010.
Nu în cele din urmă, din partea obștii așezământului monahal, au luat cuvântul monahia Daniela Nechifor, cea care a prezentat „Calendarul de pomeniri la Sfânta Mănăstire Voroneț”, și stavrofora Elena Simionovici, președintă de onoare a Societății Scriitorilor Bucovineni și membră a Uniunii Scriitorilor din România, care a adus la lumină „Însemnări spre neuitare”, mărturii ale mai multor personalități care au trecut pragul Bisericii Voronețului în secolul XX, între care regele Mihai I, poetul Vasile Voiculescu, scriitorul Ionel Teodoreanu, cunoscutul Alexandru Paleologu, precum și turiști din aproape toate continentele lumii.
În încheiere, stavrofora Gabriela Platon a prezentat mai multe date cu privire la implicarea în procesul de restaurare a ansamblului monastic pe care stavrofora Irina Pântescu, întâia stareță a Voronețului, a desfășurat-o în ultimii 30 de ani și pe care obștea pe care o conduce o continuă în prezent prin numeroase investiții edilitare.