Sindromul Havana

„Incidentele de sănătate anormale” (ISA), care au afectat circa 200 de diplomaţi aflați în misiune în mai multe ţări ale lumii și familiile acestora, sunt cunoscute cu denumirea sindromul Havana.

Diplomaţii în cauză au semnalat simptome de ameţeală, dureri de cap, probleme auditive și de coordonare a mişcărilor, anxietate, iritabilitate şi ceea ce victimele au denumit „ceaţă cognitivă”, iar în câteva cazuri chiar şi leziuni cerebrale. Potrivit unui studiu al serviciilor americane de informaţii, „o parte din ISA nu pot fi explicate cu uşurinţă, prin condiţiile de mediu sau medicale, şi ar putea fi cauzate de stimuli externi”, precum unde electromagnetice şi ultrasunete emise la mică distanţă.

Starea de rău a lovit pentru prima dată diplomaţi americani şi canadieni aflați la post în Cuba, în 2016, de unde şi denumirea sindrom Havana. Au fost raportate, apoi, „incidente” în China, Germania, Australia, Rusia, Austria şi chiar la Washington. Optsprezece diplomaţi canadieni, aflaţi la post în Cuba, în 2016, şi care suferă de atunci de sindromul Havana, au dat în judecată guvernul și cer despăgubiri de 20 de milioane de euro. La Washington, secretarul de stat Antony Blinken s-a angajat „să facă lumină deplină” asupra acestui subiect, iar preşedintele Joe Biden a semnat o lege privind sprijinirea financiară şi medicală a angajaţilor guvernamentali, victime ale misteriosului sindrom.