Sistemul medical din România, o provocare pentru solidaritatea UE
Sistemul medical din Europa este, în pofida austerităţii, mai bun ca niciodată, dar continuă să rămână în urmă în România, unde el reflectă situaţia cotidiană, în general sumbră, potrivit unui raport european.
Sistemul medical din Europa este, în pofida austerităţii, mai bun ca niciodată, dar continuă să rămână în urmă în România, unde el reflectă situaţia cotidiană, în general sumbră, potrivit Indexului European al Sistemelor Medicale (EHCI, Euro Health Consumer Index), sistemul de măsurare anuală a situaţiei a 36 de sisteme medicale naţionale din Europa, publicat marţi la Bruxelles, în prezenţa comisarului european pentru sănătate, Vytenis Andriukaitis, indică healthpowerhouse.com.
Indexul European al Sistemelor Medicale arată că, în pofida crizelor financiare, sistemul medical continuă să se îmbunătăţească. Olanda se menţine pe primul loc, obţinând 898 din totalul de 1.000 de puncte, fiind urmată de Elveţia, Norvegia, Finlanda şi Danemarca. Studiul include 36 de ţări, plus Scoţia.
Cu toate că au avut loc uşoare reduceri ale fondurilor alocate sănătăţii în numeroase ţări, performanţele generale în sistemul medical continuă să se îmbunătăţească, explică dr. Arne Björnberg, preşedinte şi director de cercetare de la Health Consumer Powerhouse (HCP), o companie privată din Suedia care cuantifică performanţele sistemelor medicale din Europa şi Canada. În prima ediţie a Indexului din 2006, o singură ţară a obţinut mai mult de 800 de puncte din totalul de 1.000. În 2014, există nu mai puţin de nouă astfel de sisteme medicale cu performanţe ridicate.
România se află pe locul 35 în Indexul European al Sistemelor Medicale, obţinând 453 de puncte din totalul de 1.000. Acesta este unul dintre numeroasele indicii privind o discrepanţă din ce în ce mai mare între ţările care progresează şi cele care rămân în urmă. România este acum devansată de ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Serbia şi Muntenegru.
Sistemul medical din România reflectă situaţia cotidiană, în general sumbră. S-au redus serviciile şi aşa insuficiente la care au acces pacienţii, iar calitatea este în general foarte slabă, anumite grupuri etnice beneficiind de îngrijiri şi mai deficitare, constată dr. Björnberg.
Un adevărat semnal de alarmă este dat de faptul că mortalitatea infantilă nu se mai află în scădere. Colapsul sistemului medical românesc este o provocare pentru solidaritatea UE. Principalele eforturi trebuie să vizeze restabilirea serviciilor de bază, precum vaccinările, îngrijirea maternală şi medicina generală. Trebuie abordat „exodul“ cadrelor medicale, precum şi corupţia larg răspândită, se menţionează în capitolul dedicat României în Index.
Indexul este alcătuit dintr-o combinaţie de statistici publice, sondaje în rândul pacienţilor şi cercetări independente realizate de Health Consumer Powerhouse, o companie privată din Suedia. (Oana Nistor)