Site unic de fotografie documentară în Ortodoxie

Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 18 Feb 2012

Site-ul fototecaortodoxiei. ziarullumina.ro, lansat la 7 februarie 2012, la aniversarea a şapte ani de la apariţia primului număr al "Ziarului Lumina", poate fi "un material extraordinar pentru meditaţie existenţială asupra trecerii noastre prin viaţă şi prin lume, a petrecerii, nu în sensul de distracţie, ci de trecere printre oameni în faţa lui Dumnezeu", cum afirma la lansare Patriarhul României. Fotografiile pot suscita meditaţii, mai ales din partea celor care au cunoscut o mulţime din aceste persoane care sunt prezentate. Poate fi o meditaţie asupra mănăstirilor, asupra instituţiilor.

 

 

 

 

 

Proiectul "Fototeca Ortodoxiei Româneşti", lansat la 7 februarie 2012, în Sala "Europa Christiana" din Palatul Patriarhiei Române, a fost iniţiat din dorinţa de a oferi un sprijin în plus celor interesaţi să înţeleagă şi să asimileze cât mai corect trecutul Ortodoxiei româneşti. În acest proiect, fotografia de epocă este izvorul istoric care poate aduce în atenţia celor interesaţi numeroase aspecte ziditoare, inedite şi interesante despre istoria Bisericii noastre. Tematica diversă a proiectului face ca acesta să fie unic în lumea ortodoxă, dacă nu chiar în tot spaţiul creştin.

 

 

Imaginile sunt din perioada 1945-1989, "epoca de aur" şi cât aur a fost în "epoca de aur" rămâne de văzut. Totuşi, singurul aur de mare valoare care a rămas a fost credinţa, ce s-a păstrat cu jertfă în vreme de prigoană. Acest site cu fotografii vechi ne poate ajuta atunci când vorbim despre Biserică trecând prin vremuri grele. Întregul lui îl putem defini ca un site "al Crucii şi al Învierii" în Ortodoxia românească. "Sunt accente ale pătimirilor şi accente ale binecuvântărilor şi realizărilor", după cum a spus la lansare Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

 

 

Platforma pe care rulează site-ul foloseşte una din cele mai performante soluţii de gestionare a bazelor de date de mari dimensiuni, alcătuite din imagini şi care poate suporta un număr nelimitat de imagini datorită soluţiei implementate.

 

 

Fototeca Ortodoxiei Româneşti este prevăzută cu o serie de mecanisme de comunicare cu vizitatorii, atât prin intermediul site-ului, cât şi prin mecanismele oferite de reţelele de socializare. Astfel, vizitatorii pot să furnizeze informaţii noi legate de fotografiile afişate ori să trimită ei înşişi fotografii din arhivele personale. Până în prezent, deja au fost identificate o serie de fotografii neidentificate, cu ajutorul vizitatorilor.

 

 

Rezultatul actual este rodul unei munci de mai mulţi ani, care a presupus adunarea imaginilor, clasificarea, descrierea acestora. Bazele proiectului propriu-zis au fost puse în primăvara anului 2010, când, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a fost alcătuită echipa care a derulat proiectul.

 

 

 

 

11 teme generale

 

 

 

 

Site-ul "Fototeca Ortodoxiei Româneşti" (fototecaortodoxiei. ziarullumina.ro) conţine 11 teme generale: Slujitorii altarului, Lăcaşuri de cult, Biserica în misiune, Învăţământul teologic, Monahismul rugător, Spiritualitatea românească în afara graniţelor, Patrimoniul bisericesc, Repere şi solemnităţi din trecutul bisericesc, Relaţiile interortodoxe şi interconfesionale, Casa Regală Română şi BOR, Biserica şi statul între 1945 şi 1989, la rândul lor cu numeroase subteme, grupate în funcţie de materialul fotografic, însumând un total de 2.012 imagini. Ulterior, site-ul va fi îmbunătăţit periodic cu alte materiale fotografice.

 

 

La realizarea acestui site, pentru partea documentară, împreună şi cu Ionuţ Constantin Petcu, m-am ocupat de culegerea, identificarea, scanarea, documentarea în arhive şi biblioteci, întocmirea legendelor şi gruparea tematică a materialului fotografic. Sursele materialului fotografic provin din Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Arhiva CNSAS, arhive de familie, alţi deţinători etc.

 

 

De partea tehnică s-a ocupat în mod exclusiv Oana Hulpoi, care a creat arhitectura platformei web, a desenat interfaţa originală (care se remarcă prin claritate, funcţionalitate şi bun-gust), a editat şi prelucrat cu tehnologii specializate cele peste 2.000 de fotografii, întrucât majoritatea aveau nevoie de corecţii, la final încărcându-le în site.

 

 

 

 

Avantajele proiectului

 

 

 

 

Din iulie 2011, când a fost postat on-line pentru a fi testat de motoarele de căutare şi a fi analizat în condiţii reale de funcţionare şi până la data de 5 februarie 2012, site-ul a fost vizitat de 6.539 de ori, din care 4.342 de vizitatori unici, proveniţi de pe întreg mapamondul. Majoritatea accesărilor sunt din: România - 4.965; Ucraina - 514; Moldova - 431; Germania - 116, Italia - 87 şi din alte state ortodoxe precum: Rusia, Cipru, Grecia, Serbia etc.

 

 

De asemenea, după lansarea oficială, traficul a cunoscut o creştere impresionantă, depăşind 400 de vizitatori/zi, ştirea fiind preluată de mai multe site-uri şi bloguri. Alte aspecte care vorbesc despre impactul proiectului sunt atât timpul petrecut în site de fiecare utilizator - peste 7 minute -, cât şi numărul mediu de 8 albume vizualizate, în medie, de fiecare vizitator.

 

 

Principalele avantaje ale acestui proiect sunt: recuperarea unei istorii a imaginii dintr-un interval în care puterea politică s-a străduit să limiteze la maximum vizibilitatea Bisericii; fotografiile conţinute de site-ul Fototeca Ortodoxiei Româneşti sunt salvate de la pericolul deteriorării şi dispariţiei; studenţii teologi învaţă la Istoria Bisericii Ortodoxe Române despre ierarhi, preoţi, evenimente, lăcaşuri de cult etc., despre care nu au nici o reprezentare vizuală; proiectul reprezintă, de acum, un bun ambasador al Ortodoxiei româneşti în lumea creştină.

 

 

Ca planuri de perspectivă, echipa acestui proiect are în vedere centralizarea a cât mai multe imagini de arhivă existente în ţară, care compun istoria vizuală a Bisericii Ortodoxe Române din ultimul veac şi jumătate, într-un site performant deţinut de Patriarhie, cât şi o prezentare în limbile engleză, franceză, germană, rusă şi greacă.