Slujba Sfintelor Pătimiri ale Domnului, la Catedrala Patriarhală

Un articol de: Diac. Vasile Robert Nechifor - 29 Aprilie 2021

În seara zilei de joi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a săvârşit Denia celor 12 Evanghelii, în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. La final, ierarhul a rostit un cuvânt de învăţătură.

În cadrul penultimei Denii din Postul Sfintelor Paşti, săvârşită, după tradiţie, în Sfânta şi Marea Joi, a fost rânduită citirea a 12 pasaje evanghelice în care sunt relatate ultimele ceasuri din viaţa Mântuitorului, de la predarea ultimelor învăţături Sfinţilor Apostoli şi până la punerea în mormânt şi pecetluirea pietrei.

Cântările din cadrul „Slujbei Sfintelor şi Înfricoşătoarelor Pătimiri” arată faptul că Fiul lui Dumnezeu a răbdat „scuipări şi bătăi şi loviri şi Cruce şi moarte pentru mântuirea lumii”, motiv pentru care cele 12 pasaje evanghelice sunt însoţite de cântarea „Slavă îndelung‑răbdării Tale, Doamne, slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie!”

De asemenea, un moment cu o însemnătate deosebită din cadrul acestei slujbe a fost scoaterea Sfintei Cruci şi aşezarea sa spre închinare la baza Altarului de vară, după recitarea celui de‑al cincilea pasaj evanghelic, în timpul intonării antifonului al 15‑lea: „Astăzi S‑a răstignit pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape...” După acest moment, credincioşii au fost invitaţi să se închine după rânduială la Sfânta Cruce, cu respectarea recomandărilor igienico‑sanitare ale autorităţilor.

În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Deniei, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a evidenţiat exemplele oferite de persoanele pomenite cu numele în cuprinsul celor 12 pasaje evanghelice, anume Apostolii Iuda Iscarioteanul, Petru şi Ioan, respectiv Simon Cirineul, Iosif, Nicodim, dar şi cei doi tâlhari, subliniind faptul că toate Pătimirile Mântuitorului pentru noi şi pentru mântuirea noastră reprezintă, de fapt, taina dumnezeiască a răscumpărării omului căzut: „Ceea ce s‑a întâmplat la Ierusalim este taina nemărginitei iubiri a lui Dumnezeu faţă de noi. Nimeni, niciodată, nu poate arăta o iubire mai mare. De aceea, sângele Lui a curs pentru răscumpărarea noastră, pentru împăcarea noastră cu Dumnezeu. Sărbătoarea Învierii Domnului este precedată de aceste zile sfinte, când suntem chemaţi să vărsăm şi noi o lacrimă şi să facem o mărturisire asemenea tâlharului aflat în dreapta Mântuitorului. De aceea, într‑una din cele mai frumoase rugăciuni ale Învierii, Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă să îndrăznim toţi, şi cei care s‑au ostenit din ceasul dintâi, dar chiar şi cei din ceasul din urmă”.

Cântările de la strană şi răspunsurile liturgice au fost interpretate de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, dirijată de părintele conf. univ. dr. Stelian Ionaşcu, şi de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de părintele arhidiacon Mihail Bucă.