Slujba Vecerniei din prima zi de Paști la Catedrala Patriarhală
În prima zi de Paști, astăzi, 12 aprilie 2026, la Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită slujba Vecerniei Învierii Domnului, cu rânduială specială, cunoscută în tradiția populară drept „A doua Înviere”. Slujba a fost oficiată, la orele amiezii, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum din cadrul Patriarhiei Antiohiei, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.
În fiecare an, în cadrul slujbei Vecerniei Învierii, este citit pasajul biblic din Sfânta Evanghelie după Ioan (20, 19‑25), potrivit unei tradiții liturgice cu profundă semnificație teologică. Proclamarea Evangheliei Învierii în diferite limbi evidențiază caracterul universal al mesajului pascal, adresat tuturor popoarelor și fiecărui om în parte. Această practică amintește de porunca Mântuitorului Iisus Hristos adresată Sfinților Apostoli: „Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându‑le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” (Matei 28, 19). Această rânduială a slujbei Vecerniei Învierii ne pregătește și de momentul praznicului Pogorârii Duhului Sfânt (Cincizecimea sau Rusaliile), prăznuit peste 50 de zile, când Sfinții Apostoli, primind Duhul Sfânt, au început să vorbească în diferite limbi, fiind înțeleși de oameni din toate neamurile (Faptele Apostolilor 2, 1‑11).
În acest an, la Catedrala Patriarhală, pasajul evanghelic a fost citit în zece limbi: română, greacă, latină, arabă, slavonă, engleză, franceză, italiană, spaniolă și poloneză.
În cuvântul de învățătură rostit credincioșilor, Părintele Patriarh a prezentat două comentarii, unul al Fericitului Augustin și altul al Sfântului Chiril al Alexandriei, texte relevante pentru tâlcuirea pasajului biblic rânduit spre a fi citit în această zi (Ioan 20, 19‑25).
„Fericitul Augustin a scris un comentariu la Sfânta Evanghelie după Ioan, de mare folos duhovnicesc. Acesta a trecut la Domnul în anul 430, era de origine africană, dar crescut în cultura latină. Un alt mare teolog al Bisericii nedespărțite, Sfântul Chiril al Alexandriei, a trecut la Domnul în anul 444. [...] Ei au fost contemporani și, uneori, se pot observa influențele, cum circulau ideile prin manuscrise. Manuscrisele de mare valoare erau căutate mai ales atunci când autorii lor erau recunoscuți ca buni teologi sau buni păstori de suflete. Atât Fericitul Augustin, cât și Sfântul Chiril al Alexandriei au fost păstori de suflete. Sfântul Chiril al Alexandriei are un comentariu pe larg, mai substanțial, la Sfânta Evanghelie după Ioan, tradus de Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, care nu doar l‑a tradus, ci l‑a și comentat, de aceea este foarte bogat în înțelesuri”, a spus Preafericirea Sa.
În continuare, Preafericirea Sa a explicat ce înseamnă primirea Duhului Sfânt.
„În ceea ce privește primirea sau luarea Duhului Sfânt, în limba română s‑a tradus: «Luați Duh Sfânt! Cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate, și cărora le veți ține, vor fi ținute» (Ioan 20, 22‑23). În toate limbile pe care le‑am auzit astăzi nu se spune «Luați Duh Sfânt», ci «Primiți Duh Sfânt!». Așadar, omul Îl primește ca dar, nu îl ia ca o răpire. Cităm pe Fericitul Augustin: «Primiți pe Duhul Sfânt! Suflând asupra lor, Iisus a voit să arate că Duhul Sfânt nu este numai Duhul Tatălui, ci și al Său», adică al Fiului. În Sfânta Scriptură, El este numit când «Duhul Tatălui», când «Duhul Fiului», dar nu pentru că purcede de la Tatăl și de la Fiul, așa cum afirmă tradiția latină occidentală. El este Duhul Tatălui, Sfântul Duh, pentru că purcede din Tatăl și Se odihnește în Fiul, după cum se spune într‑o cântare de la Vecernia Rusaliilor în Biserica Ortodoxă”, a explicat Patriarhul Bisericii noastre.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, precum și de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhid. Mihail Bucă.