Slujbe arhiereşti la Târgu Jiu şi Topolniţa

Câteva sute de credincioşi gorjeni, însoţiţi de peste 150 de preoţi, au luat parte, în ajunul marelui praznic al Înălţării Domnului şi al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, la tradiţionala procesiune, organizată pe principalele artere ale în municipiul Târgu Jiu. Icoana „Celor întocmai cu Apostolii”, ocrotitorii oraşului, a fost purtată  pe principalele artere ale oraşului.

Ziua de 21 mai a fost anul acesta întreit prilej de sărbătoare pentru credincioşii din urbea de pe malul Jiului. Evenimentele dedicate zilelor oraşului au început de miercuri seara. Activitatea a îmbrăcat dintotdeauna un caracter liturgic, fiind marcată prin rugăciuni şi slujbe bisericeşti, închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Astfel, programul manifestărilor festive a început prin slujba Vecerniei cu Litie, săvârşită la Biserica „Sfinţii Împăraţi”, din zona „Parângul”. După slujbă, icoana sfinţilor a fost purtată în procesiune pe traseul: Centru-Strada Unirii-Bulevardul Constantin Brâncuşi-Piaţa Prefecturii-Biserica ,,Sfinţii Împăraţi”. Sute de credincioşi s-au alăturat grupurilor de ascorişti şi elevilor de la Liceul Teologic „Sfântul Nicodim”, care au însoţit, îmbrăcaţi în straie populare, alaiul liturgic. Pe traseu a fost intonat troparul Sfinţilor Împăraţi şi au fost rostite cereri şi rugăciuni pentru „paza cetăţii” şi a locuitorilor ei. În ziua marelui praznic, joi, 21 mai, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a slujit Sfânta Liturghie la Altarul Bisericii „Sfinţilor Împăraţi”.

Activităţile liturgice au fost completate de Festivalul naţional de muzică uşoară şi folk, de numeroase concursuri, Târgul Meşterilor Populari din Oltenia, Festivalul Internaţional de Literatură ,,Tudor Argheziâ, precum şi dezvelirea pe ,,Aleea personalităţilor gorjeneââ (Walk of Fame) a două stele pentru Francisc Milescu şi Victor Daimaca.

Biserica Obedeanu din Craiova, în haină de praznic

În Cetatea Băniei, praznicul Înălţării şi al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a fost marcat în chip deosebit în mai multe locaşuri de închinare. Între acestea, Biserica „Sfinţii Împăraţi”-Obedeanu a marcat hramul istoric. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de un sobor de preoţi, în frunte cu pr. paroh Marin Pigulea. Bucuria credincioşilor a fost sporită de elevii Şcolii Nr. 1 „Obedeanu” care au depus flori pe mormintele ctitorilor.

Biserica Obedeanu se înscrie în rândul celor mai vechi şi mai nobile locaşuri de cult ale oraşului Craiova. Vechi aşezământ boieresc, datând încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ctitoria paharnicului Constantin Obedeanu stă alături de cele mai vechi biserici din zid din Cetatea Băniei - „Sfântul Ilie“ (1720), „Sfântul Gheorghe“-Vechi (1730) şi „Sfântul Ioan Sebastian“ (1742) -, celelalte aşezăminte din acea perioadă fiind construite din lemn. Biserica este aşezată în partea de vest a oraşului, lângă vechea barieră a cartierului Brestei, fiind ridicată în 1748-1753. Este singura biserică din cărămidă din prima jumătate a veacului al XVIII-lea care şi-a păstrat intactă pisania de la zidire. Deşi bătrânii o numeau adeseori mănăstire, Biserica Obedeanu nu a avut niciodată regim monastic. Denumirea pe care biserica a adoptat-o are legătură cu înfăţişarea ei măreaţă, înconjurată de jur împrejur de mai multe dependinţe, având, de asemenea, numeroase proprietăţi, întocmai precum mănăstirile vremii. Statutul juridic al sfântului locaş a fost de „aşezământ“, pentru a fi adăpostit de pretenţiile călugărilor athoniţi de închinare. Un lucru vrednic de ştiut în acest sens mai este şi faptul că paharnicul Constantin Obedeanu, ctitorul principal, a ridicat-o spre folosul duhovnicesc al familiei sale şi al credincioşilor din împrejurimi, întocmai cum îi promisese Maicii Domnului. Chiar în hrisovul de întărire a testamentului ctitorului, de la 1753, se arată că biserica era deservită de trei preoţi de mir. Marele istoric Nicolae Iorga, deşi o numeşte „mănăstire“, precizează că ea a fost deservită întotdeauna de preoţi de mir, şi nu de călugări.

Hramul bisericii de lemn a Mănăstirii Topolnița

Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a adunat credincioşi din toate părţile județului Mehedinţi la hramul bisericii de lemn a Mănăstirii Topolniţa. Slujba de praznic a fost săvârșită joi, 21 mai, de către Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei. Răspunsurile stranei au fost date de Grupul psaltic “Sfântul Gheorghe” de la Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin.

Credincioșii mehedințeni au venit încă din ajunul sărbătorii în pelerinaj la vechea vatră monahală, luând parte la slujba Privegherii. În ziua hramului, Sfânta Liturghie a fost oficiată la Altarul de vară al ctitoriei Sfântului Nicodim cel Sfințit de la Tismana.

Ca prinos de recunoştinţă adus ctitorilor, stareţilor şi vieţuitorilor, închinătorilor, donatorilor şi binefăcătorilor acestei mănăstiri, adormiţi întru dreapta credinţă, după Sfânta Liturghie a fost săvârşită la final slujba Parastasului. (Arhid. Ioniţă Apostolache, Cătălin Cernătescu, Marius Stochiţoiu)