Slujire arhierească în Duminica Samarinencei pe Colina Bucuriei
În Duminica a 5‑a după Paști, a Samarinencei, pe Colina Bucuriei a fost săvârșită prima Sfântă Liturghie arhierească după încetarea stării de urgență, la care au participat și credincioși din Capitală. Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, la baldachinul din apropierea Catedralei Patriarhale, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Credincioșii din București au putut participa duminică la Sfânta Liturghie săvârșită la baldachinul de pe Colina Patriarhiei de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale. Pe tot parcursul slujbei, credincioșii prezenți au purtat măști de protecție și au stat la o distanță de cel puțin doi metri unii față de alții, în jurul marcajelor speciale de delimitare, respectând cu strictețe îndrumările bisericești și indicațiile autorităților de stat, dând astfel dovadă de responsabilitate socială.
În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale pasajului evanghelic rânduit (Ioan 4, 5‑42) și a spus că Dumnezeu, prin iubirea Sa, i‑a arătat femeii samarinence adevărata cale de închinare, schimbându‑i viața. „Din Evanghelia de astăzi învățăm, în primul rând, faptul că Domnul Se descoperă celor care Îl iubesc și nu caută la fața omului, așa cum se întâmplă între oamenii de lângă noi. Această femeie samarineancă ar fi putut să treacă cu vederea, să‑și ia burduful cu apă, să se ducă la casa ei fără ca Mântuitorul să încerce un dialog cu ea. Însă această dorință a Mântuitorului de a propovădui Evanghelia către toți ne arată dragostea păstorului față de oaia cea pierdută. Dacă 99 de oi sunt în staul, Păstorul cel Bun se duce să caute oaia cea pierdută și se bucură mai mult când o află decât de celelalte din staul. La fel s‑a întâmplat cu femeia samarineancă. I‑a spus să se închine lui Dumnezeu în duh și în adevăr, adică altfel decât o făceau cei care se închinau pe Muntele Garizim sau pe Muntele Sionului, ori în alte locuri de închinare cunoscute din istoria iudeilor”.
În continuare, ierarhul a vorbit despre adevărata închinare adusă lui Dumnezeu, în duh și în adevăr, și a arătat că mântuirea nu depinde de un loc geografic, pentru că Mântuitorul va întemeia Biserica, unde toți se vor putea închina, El fiind prezent în inimile tuturor celor care Îl vor primi. „Din izvorul adevărului absolut, Dumnezeu a împărțit și împarte altora. Noi înțelegem mai ales acest adevăr, că venim de la Dumnezeu și că ne îndreptăm către El. Orice alte lucruri și afirmații care nu vin de la Dumnezeu nu aparțin realității. Sunt meșteșugit construite într‑o lume cu dumnezei falși, cu idoli, dar numai Dumnezeu Cel adevărat este izvorul adevărului. Celelalte izvoare sunt otrăvite. De aceea, Mântuitorul i‑a spus femeii să se închine în duh și în adevăr, să se lepede de tot ceea ce este trupesc, de tot ceea ce este exterior. Nu doar închinarea de pe muntele Garizim, unde se făcuse un templu cu aproximativ 500 de ani înainte de venirea Mântuitorului în lume, nu doar pe Muntele Sionului, ci peste tot în lume unde Dumnezeu va întemeia Biserica se va putea înălța rugă smerită de către adevărații închinători. Nu mai era nevoie de jertfe, de călătoria pe care unii nu o mai puteau face către un singur loc din lume, către templul din Ierusalim. Era vorba despre o călătorie interioară, în căutarea Mântuitorului Hristos Care Își va face sălaș oriunde va fi primit”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.
La final, Preasfinția Sa a explicat că Evanghelia Duminicii a 5‑a după Învierea Domnului ilustrează lucrarea mărturisitoare a tuturor misionarilor creștini. „Evanghelia de astăzi ne îndeamnă pe toți să fim asemenea femeii samarinence. Lăsând toate, s‑a dus în cetate să vorbească celor din patria ei despre Mântuitorul Hristos. Evanghelia de astăzi este și a misionarilor creștini, a celor care, lăsându‑și părinții, casa și proprietățile, s‑au dus să ducă cuvântul Evangheliei departe în lume. Tradiția Bisericii ne spune că femeia samarineancă a murit martiră, împreună cu familia ei. În prezent, în Samaria se află o mănăstire închinată Mântuitorului, dar și femeii samarinence. S‑a construit începând cu anul 1992 pe locul unei zidiri cruciate, dărâmată de multă vreme de musulmani. Acolo au fost aduse de la Roma și fragmente ale moaștelor Sfintei Fotini Samarineanca, mărturisitoarea, care vorbește de iubirea ei față de Domnul, iubire pe care a pecetluit‑o cu sânge la Roma, în vremea împăratului Nero”, a spus Preasfinția Sa.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.