Soarele în exces, pericol iminent de insolaţie

▲ Nu numai gerul sau frigul fac victime, ci şi canicula, prezentă în lunile de vară ▲ Mai ales la copii şi la persoanele de vârsta a treia se poate produce foarte uşor încălzirea excesivă a corpului şi deshidratarea implicită, cu urmări foarte grave asupra stării generale de sănătate ▲

Cel mai la îndemână exemplu, pe care îl vedem adesea în parcuri, este acela al copiilor mici, ţinuţi la amiază în cărucior sau purtaţi în braţe sau în spate prea dezbrăcaţi, fără pălăriuţă pe cap. În circa 30-40 de minute, aceştia pot să devină prea agitaţi sau, dimpotrivă, prea somnolenţi, ceea ce, pentru părinţi, trece ca un lucru normal. Dar acest fenomen poate să se manifeste şi la copiii mai mari sau chiar la vârstnici, care sunt deshidrataţi şi care pot leşina în căldură. Şi oamenii robuşti pot fi răpuşi de căldură, dacă sunt surprinşi pe câmp, la lucru sau pe drum, neprotejaţi cu haine corespunzătoare. Pălăria şi umbrela de soare au constituit, într-o anumită perioadă istorică, o modă, dar şi o grijă mult mai mare pentru sănătate. De aceea, în special în ultimii ani, când temperaturile depăşesc cu mult limitele superioare pe care le ştiam, este indicat să purtăm, la lucru sau la drum, haine albe, lejere, basma, bonetă sau pălărie, care să protejeze capul. De asemenea, persoanele în vârstă, cele care suferă de afecţiuni cardiovasculare, de boli de plămâni, de diabet, dar şi copiii mici trebuie să circule numai la ore matinale sau după apusul soarelui, evitând căldura excesivă din timpul amiezii. Este recomandat, totodată, consumul zilnic al unei cantităţi de lichide de minimum 3 litri. În acelaşi timp, nu trebuie consumate băuturi alcoolice, alimente sărate, mâncare grea. Copiii nu trebuie lăsaţi să se joace în soare mult timp şi fără a le acoperi capul. Joaca îi sustrage şi ei nu se mai gândesc la riscurile ce pot apărea din cauza soarelui. Semnele insolaţiei Primele semne care ar trebui să vă dea de gândit, în legătură cu producerea unei insolaţii sunt următoarele: - pielea este de un roşu intens; - inima bate repede şi slab; - tensiunea este fie prea scăzută, fie prea ridicată; - respiraţia este superficială; - bolnavul se plânge de dureri mari de cap, care pulsează; - apar greţurile, vărsăturile sau pur şi simplu bolnavul nu mai răspunde la comenzi, fiind leşinat. Cum acordăm primul ajutor Prima măsură care se impune în astfel de cazuri este aşezarea bolnavului la umbră, întins, şi fricţionarea mâinilor şi picioarelor cu apă. Pe cap se pune o compresă rece, care trebuie schimbată din când în când. I se dau lichide, se protejează de zgomot, de trepidaţii sau de întrebări şi sfaturi inutile. Ulterior, bolnavul trebuie transportat către cea mai apropiată unitate de primire a urgenţelor sau către un medic de familie. Măsurile de precauţie sunt cele mai simple şi mai sigure pentru a nu suferi o insolaţie şi, mai ales, pentru a nu rămâne cu o sensibilitate la soare sau la căldură o lungă perioadă de timp. Aşadar, reţineţi aceste recomandări şi sfătuiţi şi pe alţii!