Soia modificată genetic, o afacere de 300 de milioane de euro

▲ Interzicerea cultivării de soia modificată genetic a adus pierderi României în valoare de 300 de milioane de euro ▲ La ora actuală, în opt ţări din UE se cultivă doar un anumit tip de porumb modificat genetic MON810, omologat de UE ▲ Potrivit ambasadorului SUA la Bucureşti, Nicholas F. Taubman, la ora actuală, peste 55% din populaţia globului a decis să utilizeze biotehnologia în agricultură ▲

România a pierdut aproximativ 300 de milioane de euro în primul an în care a fost interzisă cultivarea soiei modificate genetic, potrivit estimărilor făcute de cercetătorii de la universităţile agricole din România, pe baza datelor furnizate de cultivatorii români de soia. „Fermierii români au solicitat reintroducerea în cultură a soiei modificate genetic, care a fost interzisă odată cu intrarea în UE, deoarece aduce beneficii semnificative nu numai din punct de vedere economic, dar şi pentru asigurarea hranei, iar studiile de specialitate nu au demonstrat că produsele obţinute prin biotehnologie prezintă un risc pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu“, a declarat Nicolae Hristea, director în Ministrul Agriculturii. Hristea a spus că România va susţine la Bruxelles introducerea soiei modificate genetic, în condiţiile în care şi alte ţări din UE au aceeaşi poziţie. „Nu cred că demersul nostru în acest sens se va face în partea a doua a acestui an - pe preşedinţia franceză - mai ales că Franţa şi-a exprimat clar poziţia faţă de cultivarea Organismelor Modificate Genetic (OMG). Oricum, punctul nostru de vedere va fi susţinut cu studii de specialitate, iar EFSA va trebui să îşi reevalueze poziţia faţă de anumite produse obţinute prin biotehnologie“, a mai spus directorul MADR. Doar opt ţări cultivă porumb modificat genetic La ora actuală, în opt ţări din UE se cultivă doar un anumit tip de porumb modificat genetic MON810, omologat de UE, deşi ţările din UE importă anual circa 25-30 de milioane de soia modificată genetic din SUA, Argentina sau Brazilia. În prezent, România face demersuri legislative pentru interzicerea porumbului MON 810, în urma deciziilor luate de alte ţări vecine din UE. Şeful Centrului de Biotehnologie de la Universitatea americană Cornell, Peter Gregory, a precizat că utilizarea biotehnologiei în agricultura din România ar putea aduce o creştere a randamentelor şi a siguranţei alimentare, dar şi o reducere a cheltuielilor alimentare ale consumatorului. De asemenea, utilizarea biotehnologiei poate fi o soluţie pentru criza mondială de alimente pe fondul creşterii populaţiei şi scăderii suprafeţei arabile pe cap de locuitor. „Culturile obţinute prin biotehnologie - cele mai cultivate la nivel mondial fiind soia, porumbul, bumbacul şi rapiţa - nu sunt un panaceu la problemele mondiale, dar pot veni în completarea tehnologiilor convenţionale, ecologice sau a altor metode biotehnologice“, a spus Gregory. Acesta a precizat că principala cauză care antrenează „disputa“ între europeni şi americani în privinţa utilizării biotehnologiei în agricultură este legată de lipsa de comunicare şi de informare în privinţa organismelor modificate genetic (OMG). „Oamenii de ştiinţă nu au abilităţi de comunicare cu publicul chiar dacă sunt lăudaţi pentru studiile şi cercetările lor, în schimb combatanţii biotehnologiei au această capacitate profesională de comunicare, de a face lobby în favoarea opiniei lor“, consideră cercetătorul american. 55% din populaţia globului utilizează biotehnologia în agricultură Potrivit ambasadorului SUA la Bucureşti, Nicholas F.Taubman, la ora actuală peste 55% din populaţia globului a decis să utilizeze biotehnologia în agricultură, deoarece este una dintre soluţiile cele mai promiţătoare pentru alimentarea populaţiei mondiale, o soluţie testată, aprobată şi bine reglementată. „Populaţia globului este estimată că va ajunge la nouă miliarde în anul 2050, dublu faţă de nivelul actual. Pur şi simplu agricultura convenţională nu mai poate asigura o dublare a producţiei, pentru a face faţă cererii alimentare, fără o creştere considerabilă a suprafeţelor agricole, ori acest lucru nu se poate face decât prin extinderea în zonele cu păduri tropicale şi în rezervaţii naturale“, a spus ambasadorul SUA. Studiile de specialitate arată că biotehnologia este un instrument util pentru îmbunătăţirea aspectelor calitative şi cantitative ale producţiei în agricultură, putând contribui la reducerea dependenţei agriculturii de substanţele chimice şi de combustibilii fosili.