Soluţii de reducere a facturii la energie

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 23 Iulie 2019

Comisia Europeană derulează în România o campanie care are ca scop reducerea consumului de energie în locuinţe şi, implicit, a emisiilor de gaze. Potrivit Executivului european, consumatorii casnici sunt responsabili pentru un sfert din emisiile directe de dioxid de carbon generate în UE. Printre soluţiile prezentate în campanie se numără spălarea hainelor la 30 de grade Celsius, utilizarea becurilor economice, setarea temperaturii în casă la 21 de grade, duşurile scurte. Aceste măsuri simple, pe lângă că au un efect benefic asupra mediului, duc şi la reducerea semnificativă a facturii la energie.

Consumatorii de ener­gie pot economisi foarte uşor 20% din factură prin câteva gesturi simple aplicate în bucătărie, sufragerie, baie sau dormitor, potrivit campaniei Comisiei Europene, derulată în România cu sprijinul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), având ca scop creşterea eficienţei energetice.

Astfel, potrivit site-ului campaniei, www.economielaenergie.eu, o metodă la îndemână este spălarea hainelor la 30 de grade Celsius, ceea ce va duce la economii de până la 60 de lei pe an. De asemenea, este indicat să umpleţi la maxim mașina de spălat rufe şi să nu o porniţi doar pentru câteva haine. Un program scurt şi cea mai scăzută temperatură adecvată materialului sunt suficiente, deoarece deter­genții din ziua de azi au capacitatea de a curăța hainele la temperaturi scăzute.

Când gătiţi, dacă aveţi cuptor electric, utilizaţi funcţia de ventilaţie a cuptorului şi verificați dacă ușa cuptorului se închide etanș. Dacă temperatura din frigider şi congelator este prea scăzută, pierdeţi bani. Setaţi temperatura la 4-6 grade la frigider şi -18 grade la congelator.

Utilizarea becurilor economice mai aduce o economie de 60 de lei pe an pentru fiecare bec. Alegeţi cu atenţie aparatele electrocasnice, pentru a realiza economii de energie de până la 60%. Trebuie doar să verificaţi eticheta energetică UE. Scoateţi din priză electrocasnicele atunci când nu sunt în uz, pentru a economisi aproximativ 180 de lei pe an şi folosiţi un prelungitor cu întrerupător pentru a opri automat aparatele când nu le utilizaţi. Lumina soarelui este gratuită, aşa că ridicaţi storurile pentru a lăsa lumina să pătrundă în locuinţă. Şi nu uitaţi că un contor inteligent vă poate arăta în timp real cheltuielile cu energia.

În ceea ce priveşte temperatura din casă, optim este intervalul 18-21 de grade. Efectuaţi întreţinerea centralei termice în mod regulat pentru a scădea factura la încălzire cu până la 20%. Iarna, setaţi termostatul la 21 de grade, aceasta fiind temperatura cea mai potrivită pentru sănătatea, confortul şi bugetul dumneavoastră. Nu deschideţi ferestrele dacă vă este prea cald, mai bine reduceţi temperatura sistemului de încălzire. Soluţii pentru a reduce pierderile de căldură sunt şi îndepărtarea obiectelor care obstrucţionează caloriferele, precum şi înlocuirea garniturilor de etanşare deteriorate ale uşilor şi ferestrelor. Vara se recomandă să ţineţi ferestrele închise dacă nu bate vântul şi dacă temperatura exterioară este mai mare decât temperatura interioară.

În baie, instalarea unui cap de duş economic cu regulator de debit poate duce la economii de 15 lei pe lună. De asemenea, reduceţi timpul petrecut zilnic la duş cu doar trei minute, lucru care va duce la economia a 115 lei, pentru fiecare persoană, pe an. Închiderea robinetului de apă caldă în timpul pauzelor din rutina dumneavoastră de dimineaţă va reduce semnificativ consumul de energie. Utilizaţi apa rece ori de câte ori este posibil, pentru economii şi mai mari.

Dacă pentru unii dintre consumatori reducerea consumului de energie are motivaţie ecologică, în cazul a circa un sfert din gospodăriile din România, economia de energie se impune din cauza sărăciei. Potrivit unui studiu recent, 1.732.257 de gospodării, adică 23% din totalul locuinţelor din România, sunt afectate de sărăcia energetică, adică întâmpină dificultăţi în a-şi asigura nevoia de energie la costuri accesibile. La nivelul UE, se estimează că în această situaţie se află până 150 de milioane de oameni.