Şomajul atinge cote alarmante în Europa

▲ Criza financiară loveşte din plin în toate sectoarele economiilor naţionale, primul semnal negativ fiind creşterea bruscă a disponibilizărilor, urmate de proteste de stradă ▲ De la industria constructoare de maşini la sectorul bancar şi cel al asigurărilor, toate suferă de pe urma lipsei de comenzi şi de lichidităţi, soluţia salvatoare fiind intervenţia statelor prin planurile de resuscitare economică, promovate de fiecare Guvern în parte ▲ „Recesiunea este severă şi va avea un impact asupra pieţei muncii în toată Europa. Nici o ţară nu va scăpa“, a subliniat Fabian Zuleeg, analist de la Centrul de politică europeană ▲

Într-o singură zi, companiile din întreaga lume au anunţat că vor elimina încă 70.000 de locuri de muncă, pe măsură ce agravarea crizei care a început în sectorul bancar a condus la concedieri, închideri de birouri şi căderea unui guvern, informează AFP. Astfel, în New York, producătorul de echipamente de construcţii Caterpillar a anunţat că intenţionează să elimine 20.000 de locuri de muncă la nivel mondial, pentru a face faţă scăderii vânzărilor, iar operatorul de telefonie mobilă Sprint Nextel a anunţat eliminarea a 14% din personalul său, respectiv 8.000 de locuri de muncă. În Japonia, primii 12 constructori auto estimează că, până la finele lunii martie 2009, vor reduce în total 25.000 de locuri de muncă, pentru a face faţă crizei din sectorul auto, se arată într-un sondaj publicat luni de „Jiji Press“. Guvernul islandez a căzut victimă crizei În Europa, grupul bancar şi de asigurări olandez ING a anunţat renunţarea la 7.000 de locuri de muncă şi un acord prin care statul olandez va prelua 80 de procente din portofoliul de active riscante ale grupului, evaluate la 27,7 miliarde de euro. La rândul său, producătorul olandez de echipamente electronice Philips a anunţat şi el eliminarea a 6.000 de locuri de muncă. În sfârşit, al doilea mare producător de oţel din Europa, Corus, a anunţat că va elimina 3.500 de locuri de muncă la nivel mondial, majoritatea în Marea Britanie. În plus, criza financiară a condus şi la căderea primului guvern, prim-ministrul islandez Geir Haarde anunţând luni demisia guvernului său, după mai multe luni de critici cu privire la modul în care a gestionat criza economică. Premierul britanic Gordon Brown a apreciat că actuala criză financiară nu trebuie să fie o scuză pentru retragerea în protecţionism, ci mai degrabă preludiul „unei noi ordini mondiale“. Într-un discurs pronunţat în faţa presei, Brown a lansat un apel guvernelor să evite pesimismul şi să facă „ajustările necesare pentru un viitor mai bun şi pentru instituirea de noi reguli pentru această nouă ordine mondială“. În opinia lui Gordon Brown, este nevoie de un răspuns mondial care să permită relansarea creşterii şi evitarea căderii în „protecţionism financiar“, cu consecinţe dramatice pentru economie şi pentru locurile de muncă. „Nici o ţară nu va scăpa!“ Europa, care se confruntă cu cea mai gravă recesiune economică de la cel de-al Doilea Război Mondial, are în faţă perspectiva şomajului în masă, de care credea că scăpase, în contextul unei precarităţi deja crescânde pe piaţa muncii, scrie într-un comentariu difuzat luni, din Bruxelles, AFP. Rata şomajului în „zona euro“ a crescut la 7,8% în noiembrie 2008, fiind cea mai mare din ultimii doi ani. În urmă cu un an, se înregistra o rată a şomajului de 7,2%, cel mai scăzut nivel de la crearea „zonei euro“, în 1999. „Recesiunea este severă şi va avea un impact asupra pieţei muncii în toată Europa. Nici o ţară nu va scăpa“, a subliniat Fabian Zuleeg, analist de la Centrul de politică europeană. Potrivit previziunilor Comisiei Europene, recesiunea va fi însoţită de o creştere a ratei şomajului cu aproape trei puncte în „zona euro“ între 2008 şi 2010, anul viitor depăşind 10%, pentru prima dată în ultimii zece ani. Unele ţări sunt deja puternic afectate, cum este Spania, unde creşterea economică s-a sprijinit mai mult pe contracte precare în construcţii sau servicii, sectoare lovite din plin de criză. Spania, ţara cu şomaj record Rata şomajului în Spania, cea mai mare din Uniunea Europeană, a crescut deja cu aproape cinci puncte de la sfârşitul anului 2007, ajungând la 13,4%. Ea va ajunge la 18,7% anul viitor, potrivit Comisiei Europene. Republica Irlanda, care porneşte de la un nivel mai scăzut al ratei şomajului, se va confrunta şi ea cu o explozie a numărului celor rămaşi fără un loc de muncă. În Regatul Unit, şomajul a atins deja, în perioada septembrie-noiembrie 2008, cel mai înalt nivel de după 1999. Franţa şi Germania, unde piaţa muncii este considerată mai puţin flexibilă, încep şi ele, dar mai lent, să fie afectate de criză. Rata şomajului ar urma să crească cu aproape trei puncte în Franţa între 2008 şi 2010, ajungând la 10,6%, şi cu un punct în Germania, ridicându-se la 8,1%, potrivit Bruxellesului. „Pentru unele ţări, unde şomajul a înregistrat o scădere din 1993 sau 1997, există riscul revenirii la situaţia din anii â80 şi â90, când Europa, după treizeci de ani glorioşi (1945-1974, perioadă de creştere economică puternică), s-a confruntat frontal cu problema şomajului“, estimează Andrew Watt, economist la Centrul de cercetări al Confederaţiei europene a sindicatelor. Sistemul bancar şi cel al automobilelor, cele mai afectate de criză Printre sectoarele care ar urma să fie cele mai afectate figurează cel al automobilelor şi cel financiar, unde a început deja declinul, o evoluţie ce riscă să alimenteze frustrările şi tensiunile sociale, odată cu dereglările progresive de pe piaţa muncii din numeroase ţări europene, de peste 20 de ani, şi în timp ce locurile de muncă precare se înmulţesc. „Tendinţele spre o mai mare insecuritate pe piaţa muncii vor continua să se accelereze“, estimează Fabien Zuleeg, în opinia căruia se aşteaptă o creştere a locurilor de muncă cu contracte pe o perioadă limitată şi a celor cu timp de lucru parţial. Unele ţări, precum Bulgaria sau Grecia, s-au confruntat deja cu mişcări de protest legate în parte de agravarea situaţiei de pe piaţa muncii. Aceste subiecte „ar putea justifica convocarea unui summit european special“, estimează un diplomat european de la Bruxelles. „Dacă situaţia rămâne aşa cum este, atunci ea va fi în mod inevitabil o temă centrală“ a viitoarei reuniuni a liderilor UE în martie, potrivit declaraţiilor lui Zuleeg. Pentru unii economişti, este nevoie de un răspuns politic puternic pentru a evita intrarea într-o nouă spirală a şomajului de lungă durată. Şi ruşii îngroaşă rândurile şomerilor, numărul acestora depăşind 1,5 milioane de persoane în ianuarie, potrivit anunţului făcut de Ministerul Sănătăţii şi Dezvoltării Sociale, informează AFP. În decembrie, ministrul Sănătăţii şi Dezvoltării Sociale, Tatiana Golikova, avertizase că numărul şomerilor ar putea creşte în 2009 şi că ar putea ajunge la 2,1-2,2 milioane. ▲ Ce sectoare româneşti „suferă“ din cauza crizei România resimte tot mai acut efectele crizei, fiind anunţate disponibilizări în aproape toate ramurile industriale, dar în special în construcţii, în sistemul bancar, mai multe instituţii de acest gen declarându-şi intenţia de a-şi închide mai multe birouri. Industria constructoare de maşini este tot mai afectată, uzinele Dacia anunţându-şi o nouă suspendare a producţiei pentru o perioadă de două săptămâni (26 ianuarie-8 februarie 2009), ca urmare a „scăderii dramatice şi continue a pieţelor auto, în special a celei din România“, potrivit companiei. Dacia se vede nevoită să recurgă la această măsură pentru a-şi adapta producţia la scăderea comenzilor, ca urmare a declinului pieţelor auto. Dacia produce în acest moment 1.080 de maşini pe zi, iar o scădere a comenzilor sub această cifră va face imposibilă continuarea activităţii în trei schimburi şi va conduce la disponibilizarea a 3.000-4.000 de oameni, a susţinut François Fourmont, preşedintele Automobile Dacia. Un alt sector blocat din cauza crizei este cel imobiliar, tranzacţiile scăzând foarte mult din cauza băncilor care acordă tot mai puţine credite ipotecare. Şi industria metalurgică suferă din cauza crizei internaţionale, Rulmenţi Bârlad anunţând scurtarea programului de lucru şi chiar trimiterea în şomaj a peste 1.500 de muncitori din aprilie, în timp ce Sometra Copşa Mică a anunţat suspendarea activităţii ca urmare a scăderii majore a cererii şi a preţului pentru zinc şi plumb.