Statutul disciplinei Religie, dezbătut la Palatul Parlamentului
▲ La Palatul Parlamentului a avut loc, marţi, o dezbatere care a avut ca scop analizarea statutului disciplinei Religie şi a rolului manualelor şcolare ▲ La eveniment au participat parlamentari, reprezentanţi ai cultelor religioase recunoscute, ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi ai societăţii civile, precum şi elevi din cadrul şcolilor bucureştene ▲ În cadrul discuţiilor, au fost demontate acuzaţiile nefondate lansate de Liga Pro Europa în legatură cu manualele de Religie ▲
La Palatul Parlamentului a avut loc marţi, 18 martie 2008, o dezbatere al cărei principal obiectiv a fost analizarea statutului disciplinei Religie şi a rolului manualelor şcolare. Întâlnirea a fost organizată de Comisiile pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din cadrul Senatului României şi Camerei Deputaţilor, în cooperare cu Grupul de rugăciune din Parlamentul României. La acest eveniment au participat parlamentari, reprezentanţi, ai cultelor religioase recunoscute, ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi ai societăţii civile, precum şi elevi din cadrul şcolilor bucureştene.
Din partea Patriarhiei Române, la dezbatere, a participat Bogdan Popescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului teologic-educaţional. În deschidere, senatorul Aurel Ardelean a evidenţiat valenţele educaţionale ale învăţământului religios, contestând necesitatea predării teoriei evoluţioniste în şcolile publice din România, susţinută de adepţii „neo-ateismului contemporan“.
Preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport al Camerei Deputaţilor, Petre Popeangă a subliniat importanţa disciplinei Religie şi necesitatea dezbaterilor publice, în contextul elaborării unor proiecte legislative în domeniul educaţiei.
Un învăţământ european
În continuare, inspectorul general, în cadrul Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului, Vasile Timiş, a prezentat un studiu comparativ, demonstrând faptul că învăţământul religios din România este compatibil cu cel dezvoltat în majoritatea ţărilor europene. Vasile Timiş a prezentat şi proiectul MECT de restructurare şi decongestionare a programelor şcolare care vor sta la baza viitoarelor manuale, considerate instrumente de lucru perfectibile.
La dezbatere a fost prezentă şi Smaranda Enache, preşedintele Ligii Pro-Europa, care a subliniat unele probleme, care, în viziunea sa, influenţează, în mod negativ, desfăşurarea procesului educaţional care promovează un model românesc, prin impunerea disciplinei Religie în planurile cadru de învăţământ, predarea teoriei creaţioniste, calitatea manualelor şcolare şi discriminarea copiilor care aparţin minorităţilor religioase.
Directorul pentru Management, Evaluare Instituţională şi Programe în cadrul MECT, Megdonia Petrescu, a ţinut să precizeze că studiul Ligii Pro Europa nu s-a desfăşurat pe eşantioane reprezentative şi poate fi contestat din punct de vedere sociologic şi psihologic.
În încheiere, Senatorul Viorel Duca a rostit o rugăciune, iar reprezentanţii Ligii Pro Europa au părăsit sala, în semn de protest.
Probleme izolate şi contextuale
Referindu-se la prezenta dezbatere şi la fenomenul general al predării Religiei în şcoli, consilierul patriarhal, Bogdan Popescu, ne-a declarat: „Trebuie precizat că problemele izolate şi contextuale, semnalate recent, în urma analizării selective a unor manuale de Religie, nu pot caracteriza, prin generalizări forţate, toate manualele existente, aprobate pentru predarea acestei discipline. La întâlnirea la care am participat la Parlamentul României, am citat fragmente din manualul pentru clasa a X-a (Editura Corint), care promovează, în doar 10 pagini, mai multe valori, necesare persoanei şi comunităţii: blândeţea - împăcarea lăuntrică a omului cu ceea ce îl înconjoară, pacea întregii lumi, pacea interioară, concretizarea iubirii în faptă, responsabilitatea, dreptatea, curajul, cumpătarea şi discernământul (pag. 20-30). Am arătat, totodată, că aceste manualele sunt doar instrumente de lucru, refăcute sau înlocuite periodic.
Cred că atmosfera irenică, de dialog ecumenic şi interreligios, care a caracterizat această consfătuire, reflectă armonia existentă, la nivel naţional, atât în relaţiile dintre culte, cât şi în cadrul sistemului de învăţământ“, a încheiat Bogdan Popescu.