Strategia energetică a României prevede ştergerea datoriilor Nuclearelectrica

▲ Pentru SN Nuclearelectrica SA se doreşte ştergerea urgentă a datoriilor istorice, atragerea de investiţii private pentru finalizarea unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă ▲ Statul şi investitorii privaţi vor aloca 2,2 miliarde de euro pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ▲ Pentru centralele eoliene sunt preconizate investiţii de 1,8 miliarde de euro, până în 2015 ▲

Strategia energetică a României conţine o serie de decizii considerate strategice, printre care privatizarea complexurilor energetice Rovinari, Turceni şi Craiova, închiderea unor capacităţi nerentabile, eficientizarea activităţii Termoelectrica şi listarea la bursă a Nuclearelectrica (10-15% din acţiuni). Pentru SN Nuclearelectrica SA se doreşte ştergerea urgentă a datoriilor istorice, atragerea de investiţii private pentru finalizarea unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă, conform strategiei specifice aprobate prin Hotărâre de Guvern şi listarea la bursă începând cu 2008. Pachetul majoritar de acţiuni va fi deţinut de statul român, SN Nuclearelectrica SA fiind un producător strategic. Proiectul strategiei energetice a fost realizat în luna mai, iar de atunci s-a aflat în dezbatere publică. Documentul include prognoze privind necesarul de investiţii în sectorul energetic până în anul 2020 de 31 de miliarde de euro, din care cea mai mare parte, respectiv 17 miliarde de euro, numai în sectorul energiei electrice. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a energiei are nevoie de 3,4 miliarde de euro, iar transportul de energie, de 1 miliard de euro. În hidroenergie, strategia vizează în principal modernizarea actualelor capacităţi de producţie şi construcţia altora noi. Energia nucleară, prioritatea României Energia nucleară va fi, în viitor, o prioritate. Statul şi investitorii privaţi vor aloca 2,2 miliarde de euro pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, centrala nucleară urmând să asigure 30% din necesarul energetic naţional. România va continua extracţia minieră, urmând să aloce 2,2 miliarde de euro, până în 2020, pentru concentrarea producţiei în zonele viabile şi închiderea în condiţii de siguranţă a minelor nerentabile, utilizarea de noi tehnologii, intensificarea cercetării geologice şi achiziţionarea terenurilor pentru exploatări. În ceea ce priveşte extracţia petrolieră, sunt preconizate investiţii de 3,18 miliarde de euro în lucrări de explorare-producţie, dar şi în sectorul de rafinare. Investiţii de peste 1,5 miliarde de euro sunt anunţate şi în dezvoltarea sectorului de gaze naturale, urmând să fie extinsă reţeaua de distribuţie şi să fie căutate noi zăcăminte. O importanţă deosebită în strategia energetică până în 2020 este alocată producţiei de energie din resurse regenerabile. Sunt preconizate investiţii de 1,8 miliarde de euro, până în 2015, în dezvoltarea centralelor eoliene, producţiei de carburanţi bio şi energiei solare. Strategia energetică a primit 50 de observaţii în cinci luni Ministerul Economiei şi Finanţelor a primit peste 50 de observaţii referitoare la strategia energetică de la societăţi comerciale de stat sau private, agenţii guvernamentale, asociaţii non guvernamentale, sindicate, profesori universitari şi persoane fizice. Documentul a fost lansat în dezbatere publică în aprilie 2007. În această perioadă, au fost introduse două capitole noi, unul referitor la Energetica Rurală (propus de USAID) şi altul referitor la Cercetarea ştiinţifică în domeniul energetic (propus de ICEMENERG SA). De asemenea, au fost îmbunătăţite capitolele referitoare la Eficienţa Energetică, Resurse regenerabile, Subsectoarele cărbune, energie electrică şi termică, Impactul Social, Decizii Strategice şi Concluzii. Totodată, au fost introduse patru anexe conţinând date referitoare la tehnologiile disponibile pentru producţia de energie electrică, estimarea principalelor investiţii în sectorul energetic pentru perioada 2007-2020, măsuri privind perfecţionarea cadrului legislativ şi de reglementare şi un Glosar cu termeni uzuali utilizaţi în document.