Studenţimea română se adună luni la Putna

Pe 15 august, în ziua hramului, Mănăstirea Putna va găzdui întâlnirea studenţilor români de pretutindeni, o reuniune care marchează împlinirea a 140 de ani de la Marea Serbare de la Putna şi de la Primul Congres al Studenţilor Români de Pretutindeni.

Pelerinajul de la Putna, din 15 august, este organizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), cu sprijinul marilor organizaţii studenţeşti şi de tineret din România. De altfel, începând de astăzi şi până duminică, tinerii români din toată ţara şi de peste hotare se reunesc mai întâi la Bucureşti, în cadrul Forumului România Jună, unde vor dezbate direcţiile de dezvoltare a României. Potrivit organizatorilor, deşi vizează problematici complexe şi esenţiale pentru dezvoltarea durabilă a ţării, evenimentul România Jună nu urmăreşte scopuri politice, ci doreşte doar transmiterea unui mesaj de responsabilizare civică către toţi tinerii români. Prin acest demers, LSRS încearcă să asigure un cadru liber de dezbatere pentru toţi cei care doresc să participe la conturarea unor direcţii viabile pentru România anilor 2030. "În perioada 12-14 august se vor reuni la Bucureşti peste 100 de specialişti, împărţiţi pe 11 domenii de expertiză. Împreună, aceşti tineri, cu o înaltă calificare academică şi experienţă profesională, vor discuta câteva dintre priorităţile posibile de dezvoltare pentru România şi le vor sintetiza în "Programul România Jună", document ce va fi prezentat în variantă iniţială pe 15 august şi apoi va fi supus unei largi dezbateri publice, la care vor putea participa toţi tinerii români. LSRS mulţumeşte Bisericii Ortodoxe Române pentru sprijinul manifestat în organizarea evenimentului "România Jună" pe 15 august, la Putna", a declarat Sebastian Burduja, preşedintele Ligii Studenţilor Români din Străinătate. Forumul România Jună include dezbateri, discursuri şi propuneri, în cadrul unor grupuri de expertiză, pe domeniile: cultură, democraţie şi justiţie, economie, educaţie, energie şi mediu, identitate naţională, relaţii internaţionale şi securitate naţională, sănătate, solidaritate socială, tehnologie şi anteprenoriat. După încheierea Forumului România Jună de la Bucureşti, tinerii vor putea participa la evenimentul de la Putna, din 15 august, unde sunt aşteptaţi studenţi români din întreaga lume, indiferent de etnie sau confesiune religioasă. 15 august 1871 - primul congres al studenţilor români de pretutindeni În urmă cu 140 de ani, pe 15 august 1871, la Mănăstirea Putna s-au adunat peste 3.000 de tineri români din toate provinciile româneşti, în frunte cu Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail Kogălniceanu, Ciprian Porumbescu, A. D. Xenopol, G. Dem. Teodorescu, Grigore Tocilescu, Dimitrie Gusti, Epaminonda Bucevschi şi alte mari personalităţi ale vremii, la "serbarea întru memoria" marelui Voievod Ştefan cel Mare, dar şi din dorinţa de a defini noi direcţii pentru ţară. Momentul Putna 1871 a constituit, potrivit istoricilor, ocazia perfectă de solidarizare a acelei generaţii de tineri în jurul unor valori şi obiective comune. "La 140 de ani de la un moment istoric important, este bine să ne amintim că ceea ce ne uneşte este mult mai important decât ceea ce ne separă. LSRS transmite, prin România Jună, un apel la unitate şi responsabilitate a generaţiei noastre, care poate să-şi asume construcţia propriului viitor, un viitor democratic, meritocratic şi decent", se arată într-un comunicat de presă al LSRS. În fiecare an, pe 15 august, de hramul Adormirii Maicii Domnului, la Mănăstirea Putna are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje, aici fiind aşteptaţi pentru a se ruga şi a primi binecuvântare românii de pretutindeni. Amploarea şi vechimea manifestărilor legate de hramul Mănăstirii Putna au fost subliniate de Mihai Eminescu încă de acum 140 de ani, poetul definind Mănăstirea Putna ca un "Ierusalim al Neamului românesc", iar mormântul lui Ştefan cel Mare ca pe un "altar al credinţei strămoşeşti". "Întâlnirea studenţilor români de la Putna a avut loc tot de hramul mănăstirii, pe 15 august 1871. S-au ridicat un arc de triumf şi un "portic festiv", după planul pictorului Epaminonda Bucevschi, împodobite cu steaguri tricolore. În seara premergătoare hramului, "de-abia preoţii intrase în altar, de-abia se începuse sfintele ceremonii, când, la pomenirea numelui neuitatului erou, clopotele se clatină, salve de tunuri vuiesc pe vârfurile munţilor". Duminică, 15 august, la ora 8 dimineaţa, "trei rânduri de salve succesive anunţă adunarea oaspeţilor în porticul festiv". Ioan Slavici deschide oficial serbarea în faţa unei mulţimi de peste 3.000 de oameni, care a asistat cu evlavie la slujbă. Liturghia a fost încheiată de cuvântul stareţului de atunci, Arcadie Ciupercovici, viitor mitropolit al Bucovinei. A urmat sfinţirea darurilor ce aveau să fie depuse la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare, între care şi urna de argint cu pământ din toate provinciile româneşti, păstrată până astăzi în muzeul mănăstirii. După Primul Război Mondial, o parte din acest pământ va fi presărat pe locurile bătăliilor care au dus la Marea Unire", arată, într-o evocare a evenimentului 15 august 1871, monahul Timotei Tiron.