Studii care pun în lumină personalitatea Sfântului Constantin Brâncoveanu
La Editura Cuvântul Vieţii a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a fost publicat, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, volumul al doilea al lucrării Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. Mărturisitor jertfelnic şi ctitor darnic.
Lucrarea cuprinde 285 de pagini şi este prefaţată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care precizează:
„Una dintre formele exprimării evlaviei faţă de Sfinţii Martiri Brâncoveni, cărora le este închinat acest an comemorativ în Patriarhia Română, care marchează împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică, este publicarea de lucrări menite să omagieze personalitatea acestor binecredincioşi mărturisitori ai Ortodoxiei. Am avut, firesc, iniţiativa republicării celor mai valoroase studii despre marele voievod Constantin Brâncoveanu publicate în periodicele centrale bisericeşti, în urma unei selecţii riguroase rezultând o lucrare de proporţii mai întinse, în două volume, intitulată Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu - mărturisitor jertfelnic şi ctitor darnic. Primul dintre ele a cuprins studii de sinteză care au înfăţişat domnia Sfântului Constantin Brâncoveanu sub multiplele ei aspecte, insistând asupra vieţii culturale şi binefacerilor revărsate asupra Bisericii Ortodoxe din Ţara Românească şi din întreg Răsăritul ortodox.
Al doilea volum al prezentei lucrări înmănunchează studii ale unor prestigioşi dascăli de teologie, istorici şi cercetători ai artei medievale româneşti, care şi-au păstrat actualitatea şi valoarea, fiind, în momentul elaborării lor, deschizătoare de direcţii de cercetare. Preoţii profesori Niculae Şerbănescu (1914-†1999) şi Gheorghe Moisescu (1906-†1974) s-au aplecat asupra vieţii culturale brâncoveneşti şi a morţii martirice a Brâncovenilor; despre ecourile martiriului voievodului în periodicul german Relationis historicae semestralis continuatio a tratat preotul Eugen Greuceanu; istoricul descoperirii moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu şi controversa interbelică privind identitatea răposatului voievod înhumat în cripta amenajată pe latura de sud a naosului Bisericii Sfântul Gheorghe - Nou au fost prezentate de preotul profesor Niculae Şerbănescu; o probă în plus pentru identificarea mormântului Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu a semnalat teologul, juristul şi filologul Ştefan Grigore Berechet (1885-†1946); o prezentare a literaturii encomiastice şi a scrierilor închinate Sfântului Constantin Brâncoveanu a fost realizată de Mihail Carataşu; istoricul de artă şi teologul Gheorghe Popescu-Vâlcea a identificat particularităţile stilului brâncovenesc şi a descris cele mai reprezentative monumente ale artei brâncoveneşti.
De asemenea, volumul conţine o bogată secţiune de documente: tomosul patriarhal şi sinodal de canonizare a Sfinţilor Martiri Brâncoveni (20 iunie 1992); panegirice ale fiilor martiri ai voievodului, Ştefan şi Radu, şi prefeţe ale unor tipărituri brâncoveneşti care subliniază meritele culturale ale voievodului, generos sprijinitor al tiparului şi al culturii - în traducerea teologului, filologului şi istoricului Constantin Erbiceanu (1838-†1913), decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti şi membru titular al Academiei; testamentul doamnei Maria (Marica) Brâncoveanu - publicat de regretatul savant Petre Ş. Năsturel (1923-†2012); hrisoave de danie şi de acordare de privilegii unor biserici şi mănăstiri din ţară şi din Răsăritul ortodox - în traducerea istoricului George Potra (1907-†1990), şi acte de danie inedite către mănăstirea athonită Sfântul Pavel - în tălmăcirea istoricului şi profesorului de teologie Toma G. Bulat (1887-†1979)“.