Supraveghere prin satelit și video a pădurilor
Noua versiune a sistemului informatic integrat de monitorizare a trasabilităţii materialelor lemnoase, SUMAL 3.0, va conţine hărţi satelitare, drone, camere video avansate de supraveghere și recunoaștere, potrivit Ministerului Mediului. O altă noutate este obligativitatea montării de dispozitive GPS pe toate mașinile care transportă lemn.
Ministerul Mediului a publicat luni, 29 ianuarie 2024, un proiect de ordonanță de urgență privind dezvoltarea unei versiuni îmbunătățite a sistemului SUMAL de supraveghere a circulației materialelor lemnoase. Actul normativ are în vedere reactualizarea aplicațiilor mobile, monitorizarea fondului forestier prin intermediul imaginilor satelitare, a unui sistem de camere video și a senzorilor de detectare a luminii de tip LiDAR (Light Detection and Ranging, n.r.).
Potrivit proiectului, la această dată în SUMAL 2.0 sunt active peste 28.000 de companii cu 58.000 de utilizatori, peste 14.000 de utilizatori cu drepturi de control și 13.000 din ocoale silvice, în total circa 92.000 de utilizatori, în medie fiind emise zilnic 20.000 de avize de însoțire a materialelor lemnoase, iar arhitectura sistemului nu mai poate susține tot acest volum de date.
„Ne dorim ca SUMAL 3.0 să elimine orice vulnerabilitate constatată şi să pregătească aplicaţia pentru viitoarele tehnologii inovative şi noile cerinţe operaţionale”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, ministrul mediului, Mircea Fechet.
Oficialul a mai anunțat că noul sistem va veni cu cerința ca pe toate mijloacele de transport înscrise în SUMAL să fie montate dispozitive de localizare în timp real. „Cu alte cuvinte, vom avea GPS pe toate maşinile care transportă masă lemnoasă în România”, a subliniat Fechet, potrivit Agerpres.
În cadrul sistemului de monitorizare video aferent SUMAL 3.0 vor exista 350 de puncte de supraveghere, fiecare cu câte două camere de recunoaștere a numerelor de înmatriculare LPR (License Plate Recognition, n.r.) şi câte una de analiză avansată. „Vom finanţa 11 dispecerate, zece la Gărzile Forestiere şi unul la sediul ministerului”, a menționat șeful de la Mediu.
Conform datelor prezentate, în cei trei ani de funcţionare a SUMAL 2.0 au fost generate 15,63 milioane de avize, cu 2,7 milioane mai multe decât în trei ani cu SUMAL 1.0, iar diferența reflectă faptul că, potrivit ministrului, „o parte din piaţa neagră a lemnului a ieşit la suprafaţă”.
SUMAL 2.0 funcționează de la 31 ianuarie 2021 și gestionează date despre actele de punere în valoare (APV), locaţiile de unde se încarcă masa lemnoasă şi informaţiile aferente acestor puncte. APV provin de la marcările de arbori care se realizează cu ajutorul unor dispozitive mobile. În momentul marcărilor se culeg şi coordonatele GPS ale arborilor propuşi spre tăiere. (C. Z.)