Tabăra „Biserica din noi“, la Sâmbăta de Sus

Un grup de 35 de copii din Parohia Carpaţi-Braşov a participat, în perioada 23 iulie - 2 august, la o nouă tabără de sculptură şi pictură religioasă la Mănăstirea „Brâncoveanu“ de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov. Proiectul parohiei, intitulat „Biserica din noi“, a ajuns la cea de-a şaptea ediţie.

 

Din 2007, parohia braşoveană derulează un amplu proiect dedicat copiilor iubitori ai artei populare româneşti şi ai spiritualităţii ortodoxe. Sub îndrumarea profesorilor Sorin şi Nicoleta Suciu, prin grija parohului Tudor Sicoe şi cu bunăvoinţa stareţului de la mănăstirea ocrotită de Munţii Făgăraş, arhimandritul Ilarion Urs, copii de diferite vârste vin în fiecare vară pentru a avea o experienţă duhovnicească deosebită şi pentru a profita de posibilitatea cultivării talentului artistic într-un scop cât se poate de înălţător. Tinerii Îi oferă lui Dumnezeu daruri de mulţumire pentru talentul primit, prin pictarea de icoane, prin sculpturi şi prin confecţionarea unor obiecte religioase. În anii trecuţi, copiii au sculptat în miniatură diferite portale, modele şi brâie de la biserici de lemn din Sălaj sau Maramureş, au realizat macheta unei biserici din lemn, au sculptat cruci şi au pictat icoane. Anul acesta, ei s-au străduit să realizeze o capodoperă a proiectului, prin redarea cu fidelitate a portalului de la biserica de lemn din Orţîţa, judeţul Maramureş, totul la dimensiunile originale.

 

La ceremonia de încheiere a taberei şi la prezentarea lucrărilor realizate de cei 35 de copii au fost prezenţi Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, stareţul Mănăstirii „Brâncoveanu“, arhimandritul Ilarion Urs, monahi din obştea de la Sâmbăta de Sus, părinţi şi rude. PS Andrei Făgărăşanul a fost întâmpinat de copiii înveşmântaţi în costumele populare specifice Ţării Făgăraşului, astfel încât atmosfera a fost atât una duhovnicească, cât şi cu specific tradiţional. Fetele au purtat pe cap cununi din spice de grâu şi, alături de colegii de tabără şi de supraveghetori, au cântat versuri tradiţionale specifice postului Maicii Domnului. Cununa din spice de grâu, în formă de cruce, simbol al bogăţiei roadelor, a fost oferită de PS Episcop Andrei Făgărăşanul, moment ce a fost urmat de cuvântările susţinute de oaspeţi şi de organizatori. 

Ierarhul a transmis copiilor şi organizatorilor binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, i-a felicitat pe micii artişti şi a evidenţiat legătura dintre credinţa străbună şi tradiţiile româneşti.

 

„Vă felicităm pe toţi cei care aţi participat la această tabără şi ne bucurăm tare mult c-aţi reuşit să-L aduceţi pe Dumnezeu în chipul icoanei transilvane şi-n acelaşi timp pentru lucrarea deosebită expusă acum. Aţi reuşit să aduceţi aici acest portal sculptat şi să valorificaţi acest patrimoniu al neamului nostru“, a spus PS Episcop Andrei Făgărăşanul.

 

În cuvântul de prezentare a lucrării, prof. Sorin Suciu a subliniat dragostea copiilor faţă de bisericile de lemn din Maramureş, concretizată încă din 2009, când au început să sculpteze brâie, modele şi portale, şi a exprimat dorinţa acestora de a continua lucrul la portalul bisericii din Orţîţa, lăcaş de cult de la 1693, unic prin lucrătura lemnului şi detaliile sculptate. Sorin Suciu a arătat că bisericile pictate din Moldova şi cele sculptate din Transilvania exprimă identitatea românească, prin spiritualitatea ortodoxă şi prin arta populară îmbinate armonios. „Sunt uimit când văd c-am reuşit să facem aceste modele frumoase în zece zile, o parte dintre ele fiind regăsite şi pe costumele populare sau pe icoane“, a spus Sorin Suciu.

Obiectele realizate în tabără vor fi expuse şi la capela Parohiei Carpaţi din Braşov, unde există un atelier permanent de artă creştină şi unde copiii vin în permanenţă pentru a se îndeletnici cu aceste meşteşuguri tradiţionale. 

 

În toamna anului trecut, o parte dintre copiii implicaţi în proiectele parohiei au vizitat câteva oraşe din Germania, unde au expus icoane şi obiecte religioase.

 

„Am primit ajutor de la mănăstirea făgărăşeană şi de la oameni cu suflet mare. Înainte de a începe tabăra, am vizitat 15 biserici de lemn din zona Sălajului şi din Maramureş. Am fost surprins de reacţiile copiilor, pentru c-au fost foarte atenţi, au copiat modele şi au arătat dragoste faţă de cele sfinte. Felul lor de a preţui aceste lucruri ne-a dat încredere pe mai departe“, ne-a spus pr. Tudor Sicoe. 

 

Copiii au arătat un interes deosebit pentru activităţile din tabără, lucru dovedit de entuziasmul de care au dat dovadă la expoziţia de la final şi de bucuria exprimată atunci când munca lor a fost apreciată de părinţi, de rude şi de vizitatorii mănăstirii făgărăşene. Aşa cum ne-au spus unii dintre ei, dificultatea întâmpinată în realizarea brâielor şi a modelelor a fost depăşită doar cu multă încredere în forţele proprii, dar şi cu mult sprijin de la meşterii supraveghetori.